Războiul alimentează confuzia în pieţe

Preţul petrolului a scăzut ieri, pe pieţele externe, pentru prima dată de când SUA au lansat războiul împotriva Iranului, după ce secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a declarat că administraţia Trump va oferi sprijin petrolierelor care tranzitează Golful Persic şi va anunţa noi măsuri în zilele următoare, potrivit CNBC.

Cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie era de 74,01 dolari barilul la Nymex New York, la ora locală 08.27, în scădere cu 0,8% faţă de sesiunea de marţi, iar cea a petrolului european Brent cu livrare în mai atingea 81,16 dolari/baril, în declin cu 0,3%.

Amintim că, în ziua anterioară, cotaţia petrolului a urcat puternic, trecând de 85 de dolari barilul în cazul ţiţeiului Brent, după ce un oficial iranian a avertizat că ţara sa ”va da foc” oricui încearcă să treacă prin ruta maritimă a Strâmtorii Ormuz. Ebrahim Jabbari, consilier al comandantului-şef al Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) din Iran, a declarat pentru televiziunea de stat, conform BBC: ”Navele nu ar trebui să vină în această regiune. Cu siguranţă se vor confrunta cu un răspuns serios din partea noastră”.

Piaţa petrolului s-a calmat după ce preşedintele Donald Trump a declarat, marţi, că SUA vor asigura petrolierele prin intermediul Corporaţiei Internaţionale de Finanţare a Dezvoltării. Trump a promis, de asemenea, escorte navale pentru traficul petrolier din Golful Persic, dacă va fi necesar.

”Avem o serie de anunţuri pe care le vom face”, a declarat Bessent pentru CNBC, menţionând: ”Am început cu anunţul că DFC va oferi asigurare atât pentru transportatorii de ţiţei, cât şi pentru navele de marfă care operează în jurul Golfului, în weekend”.

Traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz a ajuns într-un punct mort, deoarece armatorii se tem că ar putea deveni o ţintă a atacurilor de represalii iraniene. Transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este crucial pentru economia globală, aproximativ 20% din petrolul şi gazele lumii trecând prin această cale navigabilă.

• Declin pe segmentul gazelor, în a doua parte a zilei de ieri

Preţurile de referinţă ale gazelor în Europa au crescut ieri dimineaţă, după ce marţi au atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, însă în a doua parte a zilei, acestea au scăzut.

În jurul orei 16:50 (ora României), la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures ale gazelor naturale erau în declin cu 7,3%, la 50,35 de euro pentru un Megawatt-oră (MWh). Amintim că preţurile gazelor naturale din Europa s-au dublat după ce atacurile comune ale SUA şi Israelului asupra Iranului au perturbat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Cea mai mare instalaţie de gaze naturale lichefiate din lume, amplasată în Qatar, a rămas oprită, iar incertitudinea cu privire la repornirea sa a provocat îngrijorări legate de aprovizionare.

• Indicii bursieri europeni, în urcare

În Marea Britanie, indicele bursier FTSE 100 a urcat cu 0,9% ieri, în jurul orei locale 13.50, în Franţa, CAC 40 - cu 1,2% la ora locală 14.36, iar în Germania, DAX - cu 1,7%. FTSE MIB al pieţei italiene s-a apreciat cu 1,8% în jurul orei 14.50, Ibex 35 al celei spaniole, cu 2,2%, STOXX Europe 600, cu peste 1,5%.

În SUA, S&P 500 a urcat cu 0,05% în deschiderea sesiunii, la ora 09.40, Nasdaq Composite - cu 0,3%, Dow Jones Industrial Average a coborât cu 0,2%.

În Asia, indicele bursei japoneze, Nikkei 225, a pierdut 3,6%, Hang Seng al pieţei din Hong Kong - 2%, S&P/ASX 200 al celei australiene - 1,9%. La Bursa din Seul, foarte dependentă de tehnologie, indicele Kospi a scăzut cu peste 12%.

Investitorii de pe pieţele de acţiuni sunt atenţi la impactul unui conflict tot mai acut în Orientul Mijlociu asupra inflaţiei şi a comerţului global.

• Evoluţii mixte ale obligaţiunilor din zona euro

Obligaţiunile guvernamentale din zona euro au înregistrat evoluţii mixte ieri, investitorii oprindu-se din recentele vânzări masive de pe piaţa de profil, declanşate de îngrijorările că tensiunile continue din Orientul Mijlociu ar putea contribui la creşterea inflaţiei, conform devdiscourse.com.

Potrivit sursei citate, randamentul obligaţiunilor guvernamentale germane pe 10 ani, care servesc drept referinţă pentru zona euro, a rămas stabil la 2,77%, după ce a atins 2,711% marţi, cel mai ridicat nivel de la mijlocul lunii februarie. Pieţele monetare şi-au ajustat aşteptările, prevăzând acum o probabilitate de 60% a unei creşteri a ratei dobânzii în decembrie, faţă de şansele de 40% de relaxare înregistrate vinerea trecută.

În acelaşi timp, randamentele obligaţiunilor Trezoreriei SUA au crescut în timpul tranzacţiilor de la Londra, titlurile de referinţă pe 10 ani urcând cu 2 puncte de bază, până la 4,08%.

• Avans pe piaţa aurului

Preţurile metalelor preţioase au crescut ieri, piaţa de profil fiind volatilă în perioada escaladării conflictelor militare din Orientul Mijlociu. Luni, preţul aurului a depăşit 5.400 de dolari pe uncie, după ce forţele americane şi israeliene au efectuat operaţiuni militare comune. Marţi, însă, cotaţia metalului preţios a urmat un curs descendent, în condiţiile în care aprecierea dolarului american a redus cererea de metale cu preţ în monedă americană. Ieri, preţul aurului a urcat din nou. Cotaţia futures al aurului cu livrare în aprilie era de 5.204,50 dolari uncia la Comex New York, ieri la ora locală 08.27, în urcare cu 1,5% faţă de ziua anterioară. Cotaţia spot era de 5.189,76 dolari/uncie, în creştere cu 2%.

• Dan Katz, FMI: ”Impactul economic al războiului din Orientul Mijlociu va depinde de durată, pagube şi costurile cu energia”

Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde de durata sa şi pagubele provocate infrastructurii şi industriilor în regiune, în special de modul în care creşterile de preţuri ale energiei sunt de scurtă durată sau persistente, a afirmat marţi un oficial al Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters, conform Agerpres.

Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a declarat la o conferinţă a Milken Institute din Washington că acest conflict ”are cu certitudine potenţialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale, în special inflaţia şi creşterea economică, dar este prea curând în acest moment să avem o convingere fermă despre posibilul impact”. Katz a adăugat că impactul economic va rezulta în urma evoluţiilor geopolitice şi a persistenţei conflictului.

De asemenea, oficialul FMI a declarat că Statele Unite trebuie să-şi reducă actualul deficit de cont curent, iar ţara are o poziţie slăbită faţă de politicile dezirabile, deşi dolarul rămâne ”inima sistemului monetar internaţional”.

Poziţia externă a SUA este mai slabă faţă de ceea ce ar implica politicile fundamentale sau dezirabile, a apreciat oficialul FMI.

”Şi, în ceea ce priveşte SUA, cu certitudine, din perspectiva FMI, ar trebui redus actualul deficit de cont curent şi evaluate o serie de măsuri pentru a realiza acest obiectiv”, a conchis Katz.

• Experţi: Criza din Strâmtoarea Ormuz, posibil să accelereze tranziţia energetică a Chinei

Creşterea tensiunilor în Orientul Mijlociu şi ameninţările asupra Strâmtorii Ormuz riscă să afecteze aprovizionarea globală cu ţiţei, un scenariu care, conform experţilor, ar putea accelera tranziţia către energiile regenerabile în China şi ar consolida abordarea sa asupra securităţii energetice, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Escaladarea are loc după ce Teheranul a ameninţat că va închide această trecere maritimă strategică prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul şi gazele naturale lichefiate (GNL) la nivel mondial ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite şi Israel asupra Iranului.

Pentru China, al doilea cel mai mare consumator de energie din lume şi principal importator global de petrol, criza evidenţiază ceea ce cercetătoarea Shen Xinyi de la Centrul de cercetare a energiei şi aerului curat a definit drept o ”vulnerabilitate structurală” derivată din ”dependenţa puternică de combustibilii fosili importaţi”, conform declaraţiilor preluate de ziarul South China Morning Post din Hong Kong.

Deşi se preconizează un impact limitat pe termen scurt asupra aprovizionării de către China, incertitudinea geopolitică coincide cu momentul în care Beijingul termină de elaborat noul său plan cincinal şi şi-a reiterat intenţia de a promova o înlocuire ”sigură, de încredere şi ordonată” a energiei fosile cu alternative curate.

În acest sens, Shen susţine că tensiunile actuale evidenţiază o ”schimbare în conceptul de securitate energetică", care trece de la concentrare pe volumul aprovizionării la prioritizarea ”rezilienţei sistemice prin electrificare şi extinderea energiei curate”.

Urmând acelaşi tip de raţionament, Chim Lee, analist la Economist Intelligence Unit, citat de cotidianul din Hong Kong, a remarcat că tensiunile din Orientul Mijlociu ”nu vor face decât să accentueze concentrarea Beijingului asupra securităţii energetice, mai ales pe măsură ce preţurile gazului explodează”, în timp ce geopolitica întăreşte ”argumentul economic în favoarea energiilor regenerabile şi a vehiculelor electrice la nivel mondial”.

Incertitudinea a afectat şi alte materii prime, precum metanolul. China, deşi cel mai mare producător mondial, are nevoie de ”importuri considerabile” de metanol, potrivit presei locale.

Astfel, rezervele portuare au scăzut la 1,47 milioane de tone, iar preţurile au crescut cu 7,4% într-o singură zi.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a îndemnat marţi să ”se asigure stabilitatea şi fluxul aprovizionării cu energie” în faţa ameninţărilor asupra Strâmtorii Ormuz şi a afirmat că Beijingul ”va lua măsurile necesare pentru a-şi proteja propria securitate energetică”.

China, care obţine o parte substanţială din ţiţeiul de care are nevoie din Orientul Mijlociu, şi-a diversificat în ultimii ani sursele de aprovizionare şi şi-a crescut producţia internă, deşi tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor relevant pentru stabilitatea aprovizionărilor sale.