Intenţia listării la BVB a companiilor de stat - motivul demiterii Guvernului Bolojan

Mijlocul primăverii calendaristice a găsit economia românească într-o etapă de tranziţie între consolidarea fiscală începută la începutul anului şi o nouă fază de intervenţionism economic determinată de presiunile energetice, de nevoia accelerării investiţiilor strategice şi de reapariţia tensiunilor politice interne. Dacă primul trimestru al anului a fost dominat de încercarea Guvernului de a stabiliza deficitul bugetar şi de a limita efectele şocului petrolier provocat de conflictul din Orientul Mijlociu, luna aprilie a devenit perioada în care Executivul a fost obligat să gestioneze simultan presiunea inflaţiei, costurile ridicate ale energiei, nemulţumirile sociale şi deteriorarea climatului politic.

Scandalul politic intern a izbucnit în momentul în care vicepremierul Oana Gheorghiu a întocmit o listă exploratorie ce conţinea 22 de companii de stat care ar urma să fie listate la Bursa de Valori Bucureşti. După acel moment, PSD a decis să îşi retragă miniştrii din Guvern, iar deputaţii şi parlamentarii social-democraţi au semnat şi iniţiat împreună cu partidele de opoziţie o moţiune de cenzură la adresa guvernului Bolojan. Moţiunea a fost citită în plenul Parlamentului în 29 aprilie şi a fost dezbătută şi adoptată în 5 mai, moment în care s-a consemnat căderea guvernului Bolojan şi declanşarea unei crize politice în care încă ne aflăm.

În plan economic, Guvernul a continuat să combine măsurile de protecţie socială cu intervenţii tot mai agresive în piaţa energiei şi cu accelerarea investiţiilor în infrastructură, energie şi securitate economică. Reducerea temporară a accizei la motorină, introducerea contribuţiei de solidaritate pentru companiile petroliere, reorganizarea rezervelor strategice ale statului, restructurarea pieţei energiei electrice şi extinderea atribuţiilor Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului au conturat o direcţie clară: revenirea statului ca actor economic activ într-un context geopolitic şi economic instabil.

Totodată, luna aprilie a adus primele semnale pozitive privind execuţia bugetară aferentă trimestrului I. Ministerul Finanţelor a anunţat că deficitul bugetar aferent primelor trei luni ale anului s-a redus la aproximativ 22 miliarde lei, echivalentul a 1% din PIB, comparativ cu peste 44 miliarde lei şi 2,3% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut. Guvernul a prezentat această evoluţie drept primul efect vizibil al măsurilor de consolidare fiscală adoptate începând cu a doua jumătate a anului 2025.

Pe acest trend pozitiv, agenţia Standard & Poor's a menţinut ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, dar cu perspectivă negativă, subliniind că economia traversează o perioadă de creştere moderată şi că succesul consolidării fiscale rămâne dependent de stabilitatea politică şi de continuarea reformelor structurale. Potrivit estimărilor agenţiei, economia României ar urma să avanseze cu numai 0,25% în 2026, urmând ca ritmul de creştere să accelereze gradual către o medie de aproximativ 2,5% în perioada 2027-2029. S&P a evidenţiat şi avantajul strategic al României privind dependenţa relativ redusă de importurile de energie, estimată la aproximativ 30%, una dintre cele mai scăzute ponderi din Uniunea Europeană.

În paralel, Banca Naţională a României a continuat să avertizeze asupra riscurilor inflaţioniste generate de energie, de combustibili şi de tensiunile geopolitice. BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei facilităţii de creditare la 7,50% şi a facilităţii de depozit la 5,50%, semnalând că procesul de dezinflaţie va rămâne dificil într-un context dominat de volatilitatea pieţelor energetice şi de rigiditatea preţurilor din economie.

La finalul lunii aprilie, tabloul macroeconomic indica o economie aflată într-un echilibru fragil: investiţiile în energie şi infrastructură erau accelerate, statul îşi extindea mecanismele de intervenţie, populaţia vulnerabilă primea noi scheme de sprijin, însă toate acestea se desfăşurau într-un context caracterizat de inflaţie persistentă, costuri ridicate ale energiei, dependenţă de fonduri europene şi reapariţia instabilităţii politice.

• Statul intervine agresiv pe piaţa carburanţilor şi extinde controlul asupra energiei

Prima mare direcţie a lunii aprilie a fost continuarea intervenţiei statului pe piaţa energetică. În condiţiile în care conflictul din Orientul Mijlociu continua să menţină preţurile petrolului la niveluri ridicate, Guvernul a decis extinderea mecanismelor de protecţie pentru economie şi populaţie. Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care acciza la motorina standard comercializată pe piaţa internă a fost redusă temporar cu 30 de bani pe litru, respectiv de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri. Reducerea urma să fie aplicată pe întreaga perioadă a stării de criză declarate pe piaţa petrolului şi carburanţilor.

Impactul bugetar al măsurii a fost estimat la aproximativ 0,61 miliarde lei, iar Guvernul a justificat intervenţia prin necesitatea limitării efectelor în lanţ ale scumpirii carburanţilor asupra transporturilor, agriculturii, industriei alimentare şi inflaţiei.

În paralel, a fost introdusă contribuţia de solidaritate aplicabilă operatorilor care extrag şi comercializează ţiţei sau produse energetice rezultate din prelucrarea ţiţeiului extras din România. Contribuţia este activată atunci când preţul petrolului Brent depăşeşte pragul de 70 dolari/baril şi variază între 1,5% şi 9,9%, în funcţie de nivelul cotaţiilor internaţionale. Guvernul estimează că această taxă poate aduce venituri suplimentare între 70 milioane lei şi 650 milioane lei, în funcţie de evoluţia pieţei petroliere. Totodată, Executivul a introdus restricţii privind modificarea preţurilor la pompă: companiile care comercializează carburanţi către populaţie pot majora preţurile cel mult o singură dată pe zi, până la ora 12:00.

Din punct de vedere economic, aceste măsuri arată că Guvernul încearcă să împartă costurile şocului energetic între buget, companiile petroliere şi consumatori, fără a permite o liberalizare completă a preţurilor într-un moment în care inflaţia rămâne ridicată.

Tot în luna aprilie, Executivul a accelerat reorganizarea pieţei energiei electrice. Premierul Ilie Bolojan şi ministrul Energiei, Bogdan Ivan, au prezentat un amplu plan privind eliminarea blocajelor speculative din reţelele electrice şi accelerarea investiţiilor strategice. Potrivit datelor prezentate de premier, România ajunsese să aibă avize tehnice de racordare pentru aproximativ 80.000 Megawaţi (MW), de aproape zece ori mai mult decât necesarul zilnic al economiei româneşti, estimat la aproximativ 9.000 MW. Mai puţin de 10% dintre aceste proiecte avansaseră efectiv către implementare, ceea ce demonstra existenţa unei pieţe speculative care blochează accesul investitorilor reali la reţelele electrice.

De aceea, Executivul a propus creşterea garanţiilor financiare pentru obţinerea accesului la reţea, după modelul aplicat în Spania. Cancelaria Prim-ministrului a susţinut fie introducerea unei garanţii fixe de 30 euro/kW instalat, fie o formulă mixtă care să combine 50% din tariful de racordare cu 20 euro/kW instalat. Totodată, Guvernul a propus ca garanţiile să fie depuse încă din faza solicitării accesului la reţea şi ca proiectele abandonate să piardă integral sumele constituite.

În paralel, Ministerul Energiei a anunţat că până la finalul anului 2027 România ar putea introduce în sistem aproximativ 5.800 MW noi capacităţi energetice, dintre care aproximativ 3.600 MW din surse regenerabile şi restul din centrale pe gaz. Numai până la finalul acestui an sunt estimate investiţii de aproximativ 2.000 MW în energie solară, 350 MW eolian şi circa 2.200 MW în centrale pe gaz, inclusiv proiectele Mintia, Iernut, Arad şi Constanţa.

Guvernul a mutat accentul şi către stocarea energiei electrice, considerată esenţială pentru reducerea volatilităţii preţurilor. Până la finalul anului 2026 ar urma să fie instalaţi aproximativ 1.500 MW capacităţi de stocare finanţate prin PNRR şi Fondul pentru Modernizare, iar alte două scheme de finanţare, în valoare totală de 300 milioane euro, sunt pregătite pentru dezvoltarea de parcuri de stocare stand-alone.

În plan strategic, Guvernul a reafirmat susţinerea pentru proiectele Tarniţa şi Frasin-Pângăraţi, precum şi pentru unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, considerate esenţiale pentru stabilitatea sistemului energetic şi pentru securitatea energetică pe termen lung.

• Guvernul extinde protecţia socială şi rolul economic al statului

Pe fondul inflaţiei ridicate şi al creşterii costurilor de trai, Guvernul a adoptat în aprilie şi un nou „Pachet de solidaritate”, destinat pensionarilor, familiilor vulnerabile şi copiilor cu dizabilităţi. Aproximativ 3,1 milioane de persoane şi familii urmau să beneficieze de aceste măsuri. Pentru pensionari, statul a introdus ajutoare financiare acordate în două tranşe, în lunile mai şi decembrie 2026. Aproximativ 2,9 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 lei urmau să primească sprijin diferenţiat:

-1.000 lei pentru pensii de până la 1.500 lei;

-800 lei pentru pensii între 1.501 şi 2.000 lei;

-600 lei pentru pensii între 2.001 şi 3.000 lei.

Totodată, venitul minim de incluziune pentru familiile vulnerabile a fost majorat de la o medie de 273 lei la aproximativ 340 lei/familie, iar stimulentul educaţional pentru copiii din familii defavorizate a fost dublat, de la 133 lei la 265 lei.

Pentru copiii cu handicap, prestaţiile sociale au fost majorate până la 548 lei pentru handicap grav şi 397 lei pentru handicap accentuat.

În acelaşi timp, Guvernul a continuat să extindă rolul economic al statului. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a fost reorganizată şi transformată în organ central de specialitate în subordinea Guvernului, cu atribuţii extinse privind administrarea activelor statului, inclusiv a bunurilor afectate de sancţiuni internaţionale şi a activelor aflate în insolvenţă sau executare silită.

Tot în aprilie, Executivul a aprobat Strategia Naţională a Rezervelor de Stat pentru perioada 2026-2030, document care urmăreşte consolidarea capacităţii de răspuns a statului în situaţii de criză energetică, alimentară, militară sau umanitară. Strategia prevede inclusiv constituirea unor stocuri de apă şi hrană pentru cel puţin 400.000 de persoane timp de şase luni şi dezvoltarea infrastructurii de depozitare pentru produse energetice şi materiale critice.

În agricultură, Guvernul a pregătit investiţii majore în infrastructura de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, printr-o finanţare BEI estimată la până la 800 milioane euro. Au fost identificate 69 de proiecte cu o valoare totală de aproximativ 16,5 miliarde lei, destinate creşterii rezilienţei agriculturii la schimbările climatice.

La finalul lunii aprilie, economia României intrase într-o nouă fază caracterizată simultan de consolidare fiscală fragilă, inflaţie persistentă, intervenţionism economic extins şi instabilitate politică. Guvernul încerca să stabilizeze preţurile energiei, să accelereze investiţiile strategice şi să protejeze categoriile vulnerabile, însă toate aceste obiective trebuiau finanţate într-un context de creştere economică modestă, costuri ridicate ale finanţării şi presiuni politice tot mai mari.

• Execuţia bugetară şi finanţarea internă oferă Guvernului prime semnale pozitive

În pofida presiunilor economice, Guvernul a încercat să transmită investitorilor şi instituţiilor financiare externe semnale de stabilitate fiscală. Ministerul Finanţelor a anunţat că deficitul bugetar aferent primului trimestru a coborât la aproximativ 22 miliarde lei, echivalentul a 1% din PIB, comparativ cu peste 44 miliarde lei şi 2,3% din PIB în perioada similară din 2025.

Situaţia respectivă a fost reflectată şi de reconfirmarea de Agenţia de rating S&P Global Ratings, în data de 3 aprilie 2026, ratingului aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt, menţinând totodată perspectiva negativă. Decizia reconfirmă încadrarea României în categoria recomandată investiţiilor şi reflectă, potrivit agenţiei, continuarea eforturilor autorităţilor de consolidare fiscală, în contextul unor provocări economice interne şi externe.

Conform evaluării agenţiei, deficitul bugetar este estimat să se reducă la 6,5% din PIB în 2026 şi la 5,5% din PIB în 2027, faţă de 7,7% în 2025, pe fondul măsurilor de ajustare fiscală deja implementate. Totodată, investiţiile finanţate din fonduri europene continuă să reprezinte un factor important de susţinere a creşterii economice. Raportul evidenţiază faptul că economia României traversează o perioadă de creştere moderată, cu un avans estimat de 0,25% în 2026, urmând ca ritmul de creştere să se îmbunătăţească în perioada 2027-2029, până la o medie de aproximativ 2,5%. În acelaşi timp, agenţia subliniază existenţa unor riscuri, inclusiv cele legate de evoluţiile din pieţele energetice internaţionale, presiunile inflaţioniste şi necesitatea continuării reformelor structurale, în special în domeniul colectării veniturilor bugetare. Analiza S&P evidenţiază, de asemenea, avantajele strategice ale României, cum ar fi dependenţa redusă de importurile de energie (aproximativ 30%), una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Acest factor oferă un grad de protecţie împotriva volatilităţii preţurilor la resurse cauzate de conflictele geopolitice internaţionale. Perspectiva negativă reflectă, în principal, riscurile asociate implementării măsurilor de consolidare fiscală şi evoluţiilor economice externe. Potrivit agenţiei, o eventuală îmbunătăţire a perspectivelor ar putea avea loc în condiţiile reducerii semnificative a deficitelor şi relansării creşterii economice.

Tot luna trecută, programul FIDELIS a continuat să reprezinte unul dintre principalele instrumente de finanţare internă ale statului. Noua ediţie din aprilie a oferit dobânzi de până la 7,60% pentru emisiunile în lei şi până la 6,40% pentru cele în euro. În primele trei luni ale anului 2026, populaţia a subscris peste 4,06 miliarde lei în titluri de stat FIDELIS, ceea ce arată că statul continuă să atragă economiile populaţiei într-un mediu caracterizat de dobânzi ridicate şi incertitudine economică.

• BNR avertizează asupra inflaţiei şi a riscurilor externe

În paralel cu intervenţiile Executivului, Banca Naţională a României a continuat să transmită semnale de prudenţă privind evoluţia economiei şi a inflaţiei.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis în luna aprilie menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, menţinerea ratei facilităţii de creditare la 7,50% şi a facilităţii de depozit la 5,50%. Totodată, banca centrală a menţinut nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale instituţiilor de credit.

Banca centrală a arătat că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum şi efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a ratei anuale a inflaţiei.

BNR menţionează că rămân incertitudini asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv. Potrivit reprezentanţilor băncii centrale, ţara noastră se va confrunta cu incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate de războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.

În această conjunctură BNR notează că absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.

• Scandalul listării companiilor de stat declanşează criza politică

Finalul lunii aprilie a fost dominat de deteriorarea rapidă a climatului politic. În 16 aprilie, Guvernul a aprobat raportul unui comitet interministerial condus de vicepremierul pentru reforma statului, Oana Gheorghiu, document ce conţinea lista companiilor de stat considerate eligibile pentru intrarea în procedura de listare la Bursa de Valori Bucureşti, decizie care a provocat reacţii extrem de dure din partea opoziţiei şi a sindicatelor din sectoarele energetice şi strategice.

Potrivit raportului au fost selectate 22 de companii, care au fost clasificate în şase categorii:

-Infrastructură critic: ELCEN, Oil Terminal, CFR SA;

-Decizie strategic: MINVEST, REMIN, Avioane Craiova, ROMAERO;

-Transformare pe model european: CNCIR;

-Redresare operaţională: CFR Călători, Metrorex, TAROM;

-Fuziune şi absorbţie:Telecomunicaţii CFR, Tipografică Filaret, CFR-SCLR Braşov;

-Ieşire ordonată din portofoliu: Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Rofersped, CFR-ILRU, SAAF, SFT-CFR, SNCFR RA.

Executivul a argumentat că listările sunt necesare pentru atragerea de capital, accelerarea investiţiilor şi îmbunătăţirea guvernanţei corporative. PSD şi opoziţia politică au acuzat însă Guvernul că pregăteşte „privatizarea accelerată” a unor active strategice într-un moment de instabilitate geopolitică şi economică.

Conflictul politic s-a amplificat rapid. În 23 aprilie, miniştrii PSD au demisionat din guvernul Bolojan, interimatul acestor funcţii fiind preluat de miniştrii PNL, USR şi UDMR, iar în zilele următoare au demisionat şi secretarii de stat, inclusiv Secretarul General al Guvernului. În 28 aprilie, PSD şi partidele de opoziţie au depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, acuzând Executivul de „vânzarea accelerată a activelor publice” şi de „subordonarea intereselor strategice ale statului pieţelor financiare”. Moţiunea a fost citită în plenul Parlamentului în 29 aprilie, într-un climat politic extrem de tensionat, marcat de proteste sindicale şi dispute privind listările companiilor de stat.

Criza politică s-a accentuat în 5 mai, când moţiunea de cenzură a fost adoptată, eveniment care a deschis o nouă perioadă de incertitudine într-un moment în care economia se confrunta deja cu presiuni externe şi cu dificultăţile consolidării fiscale. Moţiunea a trecut cu 281 de voturi „pentru”, 4 ”împotrivă”, 3 anulate. Executivul îşi pierde astfel sprijinul Parlamentului, însă rămâne interimar, cu atribuţii limitate, timp de 45 de zile. 431 de parlamentari au fost prezenţi în sală, din totalul de 464 şi au fost exprimate valabil 288 de voturi.

Căderea Guvernului a avut reacţie în cursul leu-euro, moneda naţională devalorizându-se imediat, în ciuda eforturilor băncii centrale de a menţine cursul sub 5 lei pentru un euro. În primele zile după adoptarea moţiunii, euro a ajuns la aproape 5,3 lei, după care s-a stabilizat pe piaţa interbancară în jurul valorii de 5,2 lei.