”Piaţa locală a reciclării a evoluat vizibil în profunzime, nu în ritm accelerat”

Reporter: Sunteţi pe piaţa reciclării din România din anul 2017. Cum a evoluat această piaţă de atunci şi ce potenţial vedeţi pentru următorii ani?

Cosmin Monda: Piaţa a evoluat vizibil în ultimii ani, însă mai degrabă în profunzime decât în ritm accelerat. Dacă în 2017 vorbeam în principal despre obligaţii şi conformare, astăzi discuţia începe să se mute către eficienţă, trasabilitate şi integrarea reciclării în modelul de business. Pe de altă parte, rămân decalaje faţă de media europeană, ceea ce indică un potenţial important. Următorii ani vor depinde de cât de bine reuşim să conectăm infrastructura existentă cu participarea reală a populaţiei şi cu investiţiile în capacităţi de reciclare.

Ambalajele joacă un rol esenţial, fiind unele dintre cele mai vizibile şi frecvente tipuri de deşeuri generate de consumatori. Tocmai de aceea, eficienţa sistemului depinde de modul în care acestea sunt colectate separat, sortate corect şi reintegrate în circuitul economic. Este important să încurajăm utilizarea ambalajelor reciclabile şi să sprijinim tranziţia către modele de economie circulară, în care materialele sunt păstrate cât mai mult timp în uz.

• ”În 2025, am gestionat aproximativ 140.000 de tone deşeuri de ambalaje”

Reporter: Ce volum de ambalaje aţi colectat în 2025, faţă de anul anterior, şi care sunt estimările pentru 2026? Care este dinamica numărului clienţilor dumneavoastră?

Cosmin Monda: În 2025, am gestionat aproximativ 140.000 de tone de deşeuri de ambalaje, în creştere cu 16% faţă de anul anterior. Este o evoluţie care reflectă atât extinderea portofoliului de clienţi, cât şi maturizarea relaţiei cu companiile deja existente. Pentru 2026, estimăm o creştere suplimentară de circa 15%, în linie cu tendinţa generală din piaţă. În paralel, numărul clienţilor a depăşit pragul de 1.000, cu o creştere anuală de aproximativ 10%.

Dincolo de cifre, vedem o schimbare de abordare: tot mai multe companii nu mai tratează reciclarea exclusiv ca pe o obligaţie, ci ca pe o componentă de guvernanţă şi sustenabilitate. Companiile încep să înţeleagă că o gestionare eficientă a ambalajelor nu înseamnă doar conformare, ci şi optimizare operaţională, reducerea costurilor pe termen lung şi consolidarea reputaţiei.

Reporter: Căror segmente vă adresaţi şi în ce zonă observaţi cel mai ridicat nivel de conformare?

Cosmin Monda: Portofoliul nostru acoperă industrii diverse - de la FMCG şi retail, până la farmaceutic şi construcţii. Practic, toate sectoarele care pun ambalaje pe piaţă şi au obligaţii legale asociate. Nivelul de conformare este, în mod natural, mai ridicat în rândul companiilor mari şi al celor integrate în grupuri internaţionale, unde procesele sunt deja standardizate şi monitorizate riguros. Interesant este însă avansul companiilor medii, care încep să accelereze recuperarea decalajului, pe fondul presiunii de reglementare şi al cerinţelor din lanţurile de aprovizionare. Aici vedem probabil cea mai dinamică zonă de creştere în perioada următoare. Un element esenţial în această dinamică este nevoia de sprijin operaţional şi consultanţă adaptată pentru companiile aflate în diferite stadii de maturitate. În special pentru segmentul IMM-urilor, provocările ţin nu doar de resurse, ci şi de claritatea cadrului legislativ şi de capacitatea de a implementa procese eficiente de raportare şi gestionare a ambalajelor. În acest sens, rolul unor companii precum Clean Recycle devine tot mai relevant, prin facilitarea conformării şi prin oferirea de soluţii integrate care simplifică interacţiunea companiilor cu întregul sistem de management al deşeurilor.

• ”A crescut nivelul de conştientizare privind impactul industriei textile asupra mediului”

Reporter: În paralel, colectarea separată a textilelor a crescut semnificativ în România, în ultimii ani. Care consideraţi că au fost principalii factori ce au contribuit la această evoluţie?

Cosmin Monda: Creşterea este rezultatul unui cumul de factori, iar procesul va deveni - în timp - parte din obieciul zilnic al oamenilor, asemănător procesului de colectare separată a deşeurilor de ambalaje. În primul rând, alinierea la reglementările europene şi introducerea obligativităţii colectării separate a textilelor, de la 1 ianuarie 2025, au accelerat procesul de pregătire a infrastructurii. Totodată, a crescut şi nivelul de conştientizare privind impactul industriei textile asupra mediului, ceea ce a dus la o deschidere mai mare pentru reutilizare şi reciclare. Datele arată o evoluţie clară: de la volume foarte reduse colectate de textile în urmă cu un deceniu, s-a ajuns la o creştere de peste cinci ori până în 2022. Chiar şi aşa, raportat la cantitatea totală generată, nivelul rămâne scăzut, ceea ce indică un potenţial important de dezvoltare. În ansamblu, progresul va depinde de colaborarea strânsă între autorităţi, mediul privat şi consumatori şi dezvoltarea infrastructurii de colectare.

Reporter: Consumul de textile are un impact major asupra mediului, inclusiv emisii de CO2 semnificative. Cum contribuie reciclarea textilelor la reducerea acestui impact?

Cosmin Monda: Toate tipurile de deşeuri generează emisii de CO2, dar important este cum le gestionăm. Prin reciclare, în primul rând, scade presiunea asupra resurselor naturale, prin reducerea nevoii de materii prime virgine. În al doilea rând, prelungeşte durata de viaţă a materialelor, limitând cantitatea de deşeuri care ajunge la depozitare sau incinerare. Trebuie să avem o infrastructură de colectare separată solidă, atât pentru deşeurile de ambalaje, cele menajere şi cele textile, iar populaţia să fie educată şi îndrumată în a adpota un comportament eco-sustenabil.

Reporter: Ce se întâmplă cu deşeurile de ambalaje sau textilele care nu ajung în sistemele de colectare separată şi ce impact are acest lucru asupra mediului?

Cosmin Monda: Deşeurile de ambalaje care nu sunt colectate separat ajung, în general, la depozitele de deşeuri sau sunt incinerate. La fel şi textilele. Ambele variante au un impact negativ. De exemplu, plasticul nu dispare uşor din natură - poate rămâne acolo sute de ani. La fel şi materialele textile sintetice, care se degradează foarte lent şi pot elibera substanţe poluante în sol şi apă, în timp ce incinerarea generează emisii de gaze cu efect de seră. Astfel, se pierde o resursă care ar putea fi valorificată, ceea ce reduce eficienţa economică a întregului sistem de gestionare a deşeurilor.

• ”Textile - apar suprastocuri sau produse care nu mai pot fi valorificate comercial”

Reporter: Între 4% şi 9% dintre produsele textile sunt distruse fără să fi fost folosite vreodată. De ce se întâmplă acest lucru şi cum poate fi redus fenomenul?

Cosmin Monda: Fenomenul este specific unui model de producţie şi consum foarte dinamic, în care colecţiile se schimbă rapid, iar presiunea pe costuri este ridicată.

Astfel apar suprastocuri sau produse care nu mai pot fi valorificate comercial. În lipsa unor soluţii eficiente de redistribuire sau reutilizare, acestea ajung să fie eliminate.

Dar şi ambalajele utilizate în lanţul de producţie şi distribuţie a produselor textile contribuie, la rândul lor, la volumul de deşeuri generate. Acestea includ materiale de protecţie şi ambalaje logistice, care devin deşeuri după utilizare şi necesită o gestionare adecvată prin colectare şi reciclare.

Reducerea acestui fenomen presupune o planificare mai atentă a producţiei, dar şi dezvoltarea unor mecanisme de reutilizare, donaţie şi reciclare, alături de o mai bună transparenţă în lanţul de aprovizionare.

Reporter: Care sunt obiectivele companiei dumneavoastră pentru următorii ani, per ansamblu?

Cosmin Monda: Ne propunem să consolidăm poziţia companiei ca partener de încredere pentru companii în zona de conformare şi management al deşeurilor. În paralel, investim în dezvoltarea de soluţii care să simplifice procesele de raportare şi să crească transparenţa, într-un context în care complexitatea legislativă este în creştere.

Obiectivul nostru este să contribuim la un sistem mai eficient şi mai predictibil, atât pentru companii, cât şi pentru întregul ecosistem de reciclare. În acelaşi timp, ambalajele rămân un punct central al acestor eforturi, atât din perspectiva volumelor generate, cât şi a impactului asupra mediului.

Colaborarea dintre producători, retaileri şi organizaţii precum Clean Recycle este esenţială pentru a transforma ambalajele dintr-o problemă într-o resursă valoroasă în economia circulară.

Reporter: Vă mulţumesc!