Preţurilor producţiei industriale au scăzut , pentru a cincea lună consecutiv

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut în zona euro, în mai, pentru a cincea lună consecutiv şi sunt mai reduse faţă de anul trecut, pentru prima dată începând de la finalul lui 2020, informează Agerpres.

Conform datelor publicate astăzi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), preţurile producţiei industriale au scăzut în mai cu 1,9% în zona euro şi cu 1,8% în Uniunea Europeană, comparativ cu aprilie 2023, când s-a înregistrat un declin de 3,2% şi de 3,1% în UE.

Eurostat precizează că în mai preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o scădere cu 5% a preţurilor la energie, cu 1,1% la bunurile intermediare şi cu 0,2% la bunurile de folosinţă imediată, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (cu 0,2%) şi au rămas stabile preţurile bunurilor de capital.

Cel mai semnificativ declin al preţurilor producţiei industriale în mai, comparativ cu aprilie, s-a înregistrat Irlanda (minus 7,4%), Italia (minus 3,1%) şi Finlanda (minus 3%), creşteri fiind în Cipru (2,8%) şi Malta (0,4%). România a raportat un declin de 2,6% în mai, după o scădere de 4,9% în aprilie.

În mai, comparativ cu mai 2022, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 1,5% în zona euro şi cu 0,5% în Uniunea Europeană.

Preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o scădere cu 10,4% a preţurilor la energie şi cu 1,3% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de capital (5,5%), bunurilor de folosinţă îndelungată (6,5%%) şi bunurilor de folosinţă imediată (9,8%).

Cel mai semnificativ declin anual al preţurilor producţiei industriale în mai s-a înregistrat Grecia (minus 10,6%), Irlanda (minus 9,7%) şi Belgia (minus 9,6%), iar cele mai importante creşteri în Ungaria (36,3%), Slovacia (21%) şi Letonia (12%). România a raportat un avans anual de 11,5% în mai, după o creştere de 15,1% în aprilie.

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară