PwC: Bucureştiul rămâne pe locul 30 din 32 în topul oraşelor europene pentru investiţii imobiliare.

Bucureştiul îşi păstrează poziţia de anul trecut, locul 30 din 32, în clasamentul oraşelor europene pentru investiţii imobiliare realizat de PwC şi Urban Land Institute (ULI) în cadrul raportului Emerging Trends in Real Estate Europe 2027. Tranzacţiile puţine şi populaţia în scădere afectează atractivitatea capitalei, deşi are a doua cea mai mare creştere economică prognozată dintre oraşele europene analizate, de 3,5% pe an în perioada 2027-2029, după Dublin (4%), potrivit unui comunicat de presă.

Cu un scor de 0,33, capitala României se află înaintea Istanbulului şi a Sofiei, dar în urma Budapestei (locul 29), a Pragăi (22) şi a Varşoviei (12). Amoros Avramia, Director PwC România, a declarat că faptul că Bucureştiul rămâne în clasamentul european arată că România este pe radarul investitorilor internaţionali şi că are cea mai bună perspectivă de creştere economică din Europa Centrală şi de Est. El a subliniat însă că, pentru a urca în clasament, este nevoie de o piaţă mai lichidă, cu mai multe tranzacţii şi proiecte de calitate, iar investitorii se uită tot mai mult la factori pe termen lung, precum infrastructura, energia şi oferta de locuinţe, conform sursei citate.

Populaţia Bucureştiului ar urma să scadă cu 0,7% pe an, al doilea cel mai mare declin după Atena, arată raportul. În acelaşi timp, tranzacţiile imobiliare s-au înjumătăţit, la aproximativ 200 de milioane de euro între octombrie 2025 şi septembrie 2026. Investitorii caută pieţe mari, în care pot cumpăra şi vinde uşor, iar volumul redus îi descurajează. Europa Centrală şi de Est are creştere economică solidă, dar prea puţine clădiri disponibile pe mai multe segmente, iar regiunea este dezavantajată de apropierea de războiul din Ucraina şi de faptul că are mai puţine tranzacţii decât vestul continentului. Pentru România, energia, digitalizarea, locuirea şi logistica pot atrage cele mai multe investiţii imobiliare în următorii ani, potrivit comunicatului.

Redresarea pieţei imobiliare europene va dura mai mult decât se anticipa: doar 42% dintre respondenţi se aşteaptă la o îmbunătăţire a mediului de afaceri în următorul an. În 2027, investitorii mizează pe chirii stabile şi pe administrarea mai eficientă a clădirilor, nu pe o creştere generală a preţurilor. Aproape jumătate dintre respondenţi (47%) se aşteaptă ca sumele investite în imobiliare să crească în următorii doi ani şi doar 15% anticipează o scădere. Investitorii privaţi compensează prudenţa fondurilor de pensii şi a asigurătorilor, iar împrumuturile ar urma să fie mai uşor de obţinut. Principalul concurent pentru banii investitorilor este infrastructura, spune unul din trei respondenţi. Cele mai mari temeri pentru 2027 sunt escaladarea conflicturilor globale, costurile de construcţie şi evoluţia dobânzilor, conform sursei citate.

Centrele de date şi noua infrastructură energetică (energie solară şi eoliană, stocare) ocupă primele două locuri în clasamentul sectoarelor. Şase dintre primele zece sunt forme de locuire, de la locuinţe pentru vârstnici la cămine studenţeşti, iar hotelurile revin în top 10 pentru prima dată în ultimul deceniu. Interesul pentru locuire are şi o explicaţie socială: locuinţele prea scumpe sunt, potrivit respondenţilor, cea mai mare problemă a oraşelor europene în următorul deceniu. Piaţa spaţiilor logistice pare să fi ajuns la punctul cel mai de jos şi ar putea creşte din nou, susţinută şi de cheltuielile pentru apărare. În sectoarele tradiţionale, birourile de calitate din centru rămân căutate, în timp ce parcurile de afaceri şi birourile de la periferie ocupă ultimele două locuri, potrivit comunicatului.

Londra rămâne pe primul loc pentru al şaselea an la rând, urmată de Madrid şi Paris. Munchen urcă pe locul 4 şi devine pentru prima dată cel mai bine clasat oraş german, Milano urcă pe 5, iar Lisabona intră în top 10. În Europa Centrală şi de Est, Varşovia este descrisă drept piaţa în care se cumpără şi se vinde cel mai uşor. În Polonia, investiţiile imobiliare au ajuns la 4,8 miliarde de euro în primele trei trimestre din 2026, cu 77% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2025. 82% dintre respondenţi folosesc inteligenţa artificială, iar principalul obstacol este lipsa oamenilor pregătiţi. În sustenabilitate, accentul se mută de la reducerea emisiilor de carbon la protejarea clădirilor de fenomene extreme: 53% dintre respondenţi cred că adaptarea la riscurile climatice va conta mai mult în 2027. Raportul a fost realizat pe baza sondajelor şi interviurilor cu 1.498 de profesionişti din sectorul imobiliar european, conform sursei citate.