Acţiunile şi obligaţiunile reacţionează negativ după declaraţiile preşedintelui SUA

Pieţele globale de acţiuni şi obligaţiuni au reacţionat negativ, iar petrolul a avut o creştere puternică, după ce preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a spulberat speranţele unei rezolvări rapide a războiului din Orientul Mijlociu, conform presei internaţionale.

Într-un discurs adresat poporului american, miercuri seara, Trump a declarat că ofensiva americană în Iran se apropie de final, dar că se aşteaptă ca războiul să mai dureze încă două până la trei săptămâni, perioadă în care forţele americane vor „lovi” Iranul „extrem de dur”, scriu CNBC şi Reuters.

Indicele pieţelor de acţiuni europene Stoxx 600 era în depreciere cu 1,27% ieri, la ora 17:00, majoritatea sectoarelor şi a principalelor burse regionale fiind în teritoriul negativ. Indicele DAX, al bursei din Frankfurt, scădea cu 2,11%, indicele FTSE 100, al bursei londoneze, se deprecia cu 0,27%, în timp ce, la Paris, indicele CAC 40 avea un recul de 1,28%. În Asia, majoritatea pieţelor de acţiuni încheiaseră ziua în scădere.

”Dacă Trump a încercat să inspire încredere în pieţe, nu a reuşit acest lucru. Întrebarea-cheie în mintea tuturor investitorilor este: «Când se va termina asta?»”, a declarat Russel Chesler, şeful departamentului de investiţii şi pieţe de capital la VanEck Australia, conform Reuters.

Producătorii de semiconductori şi companiile de software erau printre cele mai afectate, indicele Stoxx Europe Technology fiind în scădere cu 3,19% şi îndreptându-se spre cea mai slabă zi a sa din 3 februarie, scrie CNBC.

Acţiunile producătorului de echipamente pentru cipuri ASML se depreciau cu 4,06%, la ora 17:00, titlurile producătorului de software pentru afaceri SAP erau în scădere cu 1,77%, în timp ce acţiunile holdingului tech Prosus aveau un declin de 2,43%.

”Pieţele au reacţionat negativ deoarece, deşi Trump afirmă că situaţia este aproape încheiată, el trimite al treilea portavion şi mai multe trupe în regiune, astfel că este dificil de crezut în declaraţiile sale”, a declarat Alicia Garcia Herrero, economist-şef pentru Asia-Pacific la banca franceză de investiţii şi servicii financiare Natixis. ”Cred că o escaladare suplimentară este în continuare scenariul mai probabil”, a adăugat ea, conform CNBC.

• Matt Simpson, Stonex: ”Pieţele se vor confrunta în curând cu următorul val de inflaţie”

Pieţele din Statele Unite au început sesiunea de tranzacţionare de ieri în scădere, indicele Dow Jones având un recul de 0,99% la ora 17:00 (a României), în vreme ce indicele S&P se deprecia cu 0,77%. Indicele Nasdaq Composite, al companiilor ce activează în domenii intensive în cunoaştere, a căror evaluare este mai sensibilă la ratele dobânzilor, scădea cu 1,13%.

Acţiunile Apple se depreciau cu 1,4%, titlurile Microsoft aveau un recul de 0,83%, în vreme ce titlurile Nvidia aveau o scădere de 0,86%. Acţiunile companiei energetice aveau o creştere de 0,71%, în timp ce titlurile Bank of America scădeau cu 1,56%.

”Singurul lucru care contează cu adevărat este dacă Strâmtoarea Hormuz va fi redeschisă în curând”, a declarat Prashant Newnaha, strateg senior pe instrumente cu venit fix la TD Securities, referindu-se la punctul de strangulare îngust prin care este transportată o cincime din petrolul şi gazul natural lichefiat la nivel global. ”Discursul lui Trump nu sugerează că acest lucru se va întâmpla la fel de repede cum se aşteptau pieţele”, a adăugat strategul, citat de Reuters.

Preşedintele american a declarat miercuri că Statele Unite nu au nevoie de această rută esenţială pentru transportul petrolului şi că aceasta se va redeschide în mod natural odată cu încheierea conflictului, potrivit presei internaţionale.

”În absenţa unor planuri de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, pe care a închis-o practic, preţurile petrolului vor rămâne ridicate pe termen nedeterminat”, a declarat Matt Simpson, analist senior de piaţă la compania financiară americană Stonex, adăugând că pieţele se vor confrunta în curând cu „următorul val de inflaţie”, scrie Reuters.

În opinia analiştilor, discursul lui Trump şi perspectivele unor perturbări prelungite ale aprovizionării cu petrol au reaprins temerile pieţelor privind stagflaţia - combinaţia dintre inflaţie ridicată şi creştere economică slabă, care a afectat pieţele în luna martie, mai notează publicaţia menţionată.

• Carol Kong, Commonwealth Bank of Australia: ”Este greu să fim optimişti în privinţa încheierii războiului, deoarece, în cele din urmă, Israel şi Iran sunt celelalte două părţi implicate”

Randamentele obligaţiunilor guvernamentale au crescut din nou, pe fondul aşteptărilor că un val de inflaţie iminent va forţa băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor sau, cel puţin, să le menţină la nivelurile actuale, scrie Reuters.

Randamentele titlurilor de stat americane cu maturitatea de zece ani erau în creştere cu 1,02%, la 4,3646%, la ora 17:00 (a României), în vreme ce randamentele titlurilor de stat japoneze pe zece ani urcau cu 3,24%, până la 2,388%. În Europa, randamentele titlurilor de stat germane, cu aceeaşi maturitate, aveau o creştere de 1,58%, în vreme ce, pentru randamentele titlurilor de stat franceze, majorarea era de 0,84%. Între randamentele şi preţurile obligaţiunilor există o relaţie inversă, astfel încât randamentele în creştere înseamnă vânzări de obligaţiuni.

Dolarul american, care a beneficiat de orientarea investitorilor către active de refugiu sigur de la începutul conflictului, la sfârşitul lunii februarie, se aprecia ieri în raport cu celelalte monede majore, inversând două zile de scăderi. Acesta a crescut cu aproximativ 1,6% în primul trimestru, consemnând cel mai mare avans trimestrial din finalul anului 2024, scrie Reuters.

”Dolarul a crescut deja uşor şi cred că, având în vedere aşteptările noastre ca războiul să se prelungească cel puţin până în iunie, poate, fără îndoială, să mai crească. Este greu să fim optimişti în privinţa încheierii războiului, deoarece, în cele din urmă, Israel şi Iran sunt celelalte două părţi implicate; nu este vorba doar despre SUA”, a spus Carol Kong, strateg valutar la Commonwealth Bank of Australia.

Bitcoin, cea mai vestită criptomonedă a lumii, avea ieri, la ora 17:00, un recul de 3,47%, până la 66.229 de dolari, în vreme ce Ethereum se deprecia cu 4,17%, la 2.035 de dolari, conform datelor Investing.com.