AEI: A crescut sărăcia energetică în perioada plafonării preţurilor la gaze şi energie

Dumitru Chisalita
Comunicate de presă / 3 aprilie

AEI: A crescut sărăcia energetică în perioada plafonării preţurilor la gaze şi energie

Politicile antisărăcie energetică derulate în România ultimilor 30 de ani sau bazat aproape exclusiv pe subvenţii şi preţuri reglementate, aspect care nu a avut efectul scontat, în fapt sărăcia energetică a crescut.

Analizând Matricea Sărăciei Energetice din cadrul Studiului AEI - Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică, corelarea evoluţiei salariului minim pe economie cu preţul gazelor naturale efectiv plătit, se poate desprinde că scăderea venitului real al populaţiei, chiar şi în condiţiile subvenţionării preţului gazelor şi a energiei electrice a determinat creşterea sărăcie energetice în România. În fapt din Matricile Sărăciei Energetice rezultă că sărăcia energetică este determinată în principal de veniturile reale mici ale românilor (acestea au scăzut în ultimii 3 ani puternic erodate de inflaţie) şi pierderile energetice mari ale cladirilor din România.

Analizând situaţia preţurilor efectiv achitate conform datelor EUROSTAT/AEI pentru populaţie, pentru perioada S12020 - S12023, putem observa că România se plasează în UE pe:

- locul 5 sub aspectul preţului gazelor naturale medii achitate de consumatorul final, după ce s-a scăzut compensarea realizată de statul român.

- locul 12 la creşterea preţurilor efectiv achitate de populaţie.

- locul 9 sub aspectul nivelului preţului, achitat efectiv de populaţie după ce s-au scăzut compensaţiile acordate de autorităţi.

- locul 21 în topul european al creşterii preţului la energie electrică între 2020 şi 2023 la populaţie, dacă considerăm preţul efectiv plătit de populaţie.

- locul 6 la creşterea costurilor cu energia în contractele de gaze şi energie electrică, într-o gospodărie între S12020 - S12023

- locul 22 în ceea ce priveşte resursele alocate pentru criza energetică.

Românii au avut în anul 2022, costuri în medie cu 93% mai mari cu energia în gospodărie (gaze naturale şi energie electrică) decât în anul 2020 (iar anul 2023 costuri mai mari cu 83%).

Analizând de câte salarii minime din anul 2023 ar fi fost necesare pentru a achita creşterea costurilor cu energia în gospodărie în perioada 2023 - 2020 se desprinde că dacă considerăm preţurile efectiv achitate pentru gaz şi energiei electrică de români, România s-ar plasa pe locul 4 în rândul ţărilor europene sub aspectul impactului creşterii preţului la energie. O familie cu un singur salar minim pe economie ar fi trebui să muncească aproape 1 lună în România, doar pentru a-şi achita exclusiv creşterea costurilor cu energia.

Matricea Poverii Energetice din cadrul Studiului AEI - Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică, arată corelaţia salariului minim pe economie în România, cu costul gazelor naturale pe baza preţurilor efective şi a consumului energetic într-o gospodărie şi putem observa că România se plasează în rândul ţărilor din UE cu o sărăcie energetică mare, caracterizată de:

-al doilea cel mai mic salariul minim din Europa, după Bulgaria (jumătate din media salariului minim european, de 4 ori mai mic decât cel mai mare salariu minim din Europa)

-ineficienţa energetica în clădiri (România se găseşte pe ultimul loc la nivelul performaţei energetice a clădirilor).

-dublarea costurilor cu energia într-o gospodărie în ultimii 3 ani (al patrulea cel mai mare impact din Europa).

Analizând Matriciile Sărăciei Energetice din cadrul Studiului AEI - Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică, se poate desprinde că România se găseşte alături de Lituania, Croaţia, Bulgaria şi Slovacia în rândul ţărilor cu sărăcie energetică mare. În România se desprinde că principala cauză a sărăciei energetice este ineficienţa energetică, urmată de veniturile minime reduse ale populaţiei şi doar în ultimă fază legată de preţ.

Cu toate acestea în România singura măsură măsură energetică aplicată a fost esclusiv bazată pe scăderea preţului la gaze, element care nu a stimulat reducerea ineficienţei energetice (cauza principală a sărăciei energetice în România), ci creşterea acesteia aspect care a menţinut sărăcia enetrgetică şi chiar a accentuat fenomenul.

Reducerea sărăciei energetice în România se poate face doar prin următoarele măsuri şi doar în această ordine:

-limitare a ineficienţei energetice,

-creşterea veniturilor populaţiei,

-limitarea creşterii preţului la gaze şi energie.

În analizele din prezentul material nu am luat pentru consumatorii casnici preţurile gazelor naturale şi a energiei electrice din anul 2023 conform datelor EUROSTAT, deaoecere acestea sunt preţurile din contracte şi nu preţurile efectiv achitate de populaţie. În studiul efectuat de Asociaţia Energia Inteligentă - Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică, am efectuat şi analize folosind exclsuiv date EUROSTAT, care plasează România într-o postura dezastruasă, nereală, dar pe care autorităţile nu o corectează.

Un extras din Studiul Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică se găseşte pe pagina asociaţiei https://asociatiaenergiainteligenta.ro/a-crescut-saracia-energetica-in-perioada-plafonarii-preturilor-la-gaze-si-energie/

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. postarea asta parca e completarea la un coment de al meu… facut ca exemplu al pibului nominal pibului real venitului pe tara… toate deflate pe pret energie gaze “cartof” petrol… ce specificam ca sunt in crash…

    uimitae e ca… bursa inca creste si bonduri ro nu au terminat de mers spre inversare… ceea ce inseamna ca cineva face deja mai mult credit in piata si mai putina “productie/productivitate” … unde e posibil ca dupa sa avem o nota de plata. 

    ps: la postarea asta mergeau cu drag graficele construite de mine! -vizualizau instant cetatenii de rand “minciuna” statului. 

    s c c r e t 

    Fara capital esti sarac.

    Problema reala este ca exportam energie la pret mic,

    si importam energie la pret foarte mare, 

    de fapt ceva normal ptr. colonii,

    iar populatia va suporta,ca asa e romanul 

    1. importul de energie la pret mare e ca sa "exporti" inflatia din piata...iar la intermediere se face profit...

      exportul de energie la pret mic e ca sa exporti "deflatia" din piata in piata ce plateste mai mult..si deci intermediezi iar inflati la export si faci profit. 

      s c c r e t 

Comanda carte
Conferinţa BURSA “Digitalizare şi Siguranţă Cibernetică”
APA NOVA
e-infra.ro
digi.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9768
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6464
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2078
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8855
Gram de aur (XAU)Gram de aur346.6329

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb