AEI: Blocajele din reţelele Europei Centrale menţin ridicat preţul energiei electrice în Europa de Est

Europa de Est are un preţ la energia electrică pe pieţele PZU mai ridicat decât Europa de Vest, conform unui comunicat de presă transmis de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), de la care relaăm cele ce urmează. Acest lucru se datorează creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică urmare a creşterii importurilor de energie electrică în Ucraina (din cauza distrugerii infrastructurii de producere a energiei electrice) şi Republica Moldova (din cauza reducerii cantităţilor de gaze care ajunge în această ţară pentru producerea de energie electrică).

Dar această situaţie a venit la pachet cu blocajele de capacitate în reţeaua dinŢările Europei Centrale (Austria, Slovacia, Ungaria).

După sincronizarea Ucrainei şi Republicii Moldova cu reţeaua europeană (martie 2022, în regim de urgenţă), fluxurile de energie în regiunea estică au crescut datorită faptului că Ucraina şi Republica Moldova au început să importe energie prin Ungaria, Slovacia şi România.

Noile fluxuri din Europa de Est au crescut sarcina pe liniile de interconectare est-vest, cu Austria, Slovacia şi Ungaria devenind un nod central al reţelei ENTSO-E, au făcut redispecerizarea mai dificilă, forţând operatorii de sistem să limiteze transferurile disponibile între anumite zone pentru a menţine stabilitatea, şi au accentuat diferenţele de preţ între Europa de Vest, unde reţeaua este densă şi bine interconectată, şi Europa de Est, unde există gâtuiri ale reţelei.

Restricţiile de export în ţările din zona centrală a Europei sau capacitatea limitată de transfer, a determinat ca fluxul de energie mai ieftină dinspre zona „de surplus” spre zona mai „deficitară” să fie restricţionat. Acest lucru a redus posibilităţile ca preţurile din zonele estice să se „equalizeze” cu cele din vest. Aceasta pe fondul cresterii cererii de energie electrică urmare a importurilor din Moldova şi Ucraina.

Această situaţie a creat o protejare a creşterii preţului energiei electrice în ţările din Europa de Vest şi a determinat o creştere a preţurilor în Europa de Est.

Nu există dovezi publice sau investigaţii oficiale care să indice că Ţările din Europa Centrală au introdus sau menţinut intenţionat aceste limitări pentru a favoriza ţările vestice, dar aceasta a determinat o creştere de preţ a energiei electrice în Europa de Est.

Disparitatea „imensă” a preţurilor în principal în Bulgaria, Grecia şi România împotriva restului ţărilor se bazează pe o varietate de factori, atât „aparente, cât şi ascunse”, ca fiind climatice, geopolitice şi structurale (amestec de generaţie, reţele, interconexiuni).

Cu alte cuvinte, efectul blocajului curgerii energiei ieftine din vestul Europei către Estul Europei este real, însă intenţia nu este dovedită; blocajul provine mai degrabă din subdimensionarea istorică a reţelelor, întârzieri în proiectele de interconectare, inclusiv cu Ungaria şi Slovenia, fluxuri neplanificate dinspre Germania şi Cehia („loop flows”) şi creşterea bruscă a cererii în Sud-Est, inclusiv din cauza tranzitului spre Ucraina.

Comparaţia „Est vs. Vest” arată că în 2022 Estul a fost uşor mai scump decât Vestul, cu o diferenţă medie de 16 euro/MWh, pe fondul şocului gazelor şi al disfuncţiilor regionale; în 2023 diferenţa s-a redus la 6 euro/MWh, iar în 2024 preţul PZU din Est a devenit din nou mai mare decât cel din Vest, atingând valoarea maximă din această perioadă, de 21 euro/MWh.

În 2021, Estul Europei (România) a avut media PZU mai mică decât Vestul (Austria şi Germania), datorită energiei ieftine din Ucraina, iar lipsa acesteia a contribuit la creşterea preţurilor în Estul Europei după 2022, pe fondul înlocuirii ofertei ieftine cu cerere ridicată de energie. În 2022, anul crizei, Estul (RO) a înregistrat media PZU mai mare decât Vestul (AT+DE). În 2023 diferenţa s-a redus, dar România a rămas uşor peste media Vestului. În 2024, Vestul (AT+DE) a coborât spre ~80 euro/MWh, în timp ce România a rămas la ~103 euro/MWh, iar pentru 2025 se estimează menţinerea unei diferenţe de aproape 20% a preţurilor mai mari în România comparativ cu ţările din Vestul Europei.