AFP: Ucraina cere Occidentului să finanţeze o armată de 800.000 de militari timp de cel puţin 10 ani după război

Ucraina le-a cerut aliaţilor occidentali să finanţeze menţinerea unei armate de 800.000 de militari pentru cel puţin 10 ani după încheierea războiului cu Rusia, în încercarea de a descuraja o nouă agresiune rusă, propunerea a fost prezentată în cadrul discuţiilor privind garanţiile de securitate desfăşurate la Abu Dhabi, pe 10 noiembrie, între delegaţiile Ucrainei, Rusiei şi Statelor Unite, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt.

Negocierile reprezintă primele discuţii trilaterale de acest tip din ultimele aproape nouă luni şi au depăşit tema unui posibil armistiţiu, abordând şi viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Prima rundă a durat aproximativ patru ore şi jumătate, iar delegaţiile au reluat discuţiile miercuri, 11 noiembrie, conform sursei.

Propunerea Kievului contrastează puternic cu solicitările formulate de Moscova în negocierile anterioare, care vizau reducerea drastică a capacităţilor militare ucrainene. La discuţiile de la Istanbul din 2022, Rusia a cerut limitarea armatei Ucrainei la 85.000 de militari, în timp ce Kievul a propus atunci un plafon de 250.000, potrivit publicaţiei.

Moscova a solicitat, de asemenea, limitarea arsenalului ucrainean la 342 de tancuri şi 519 sisteme de artilerie, precum şi restrângerea razei de acţiune a rachetelor la 40 de kilometri. Ucraina a propus în schimb menţinerea a 800 de tancuri şi posibilitatea de a deţine rachete cu o rază de acţiune de până la 280 de kilometri, conform sursei.

Rusia şi-a reluat cererile maximaliste în cadrul negocierilor din iunie 2025, desfăşurate tot în Turcia. Memorandumul prezentat atunci de Moscova prevedea limitarea dimensiunii armatei Ucrainei şi a tipurilor şi cantităţilor de armament pe care aceasta le-ar putea deţine, potrivit publicaţiei.

Documentul solicita, de asemenea, neutralitatea Ucrainei, interzicerea aderării la alianţe militare şi retragerea trupelor ucrainene din întregul teritoriu al regiunilor Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson, inclusiv din zonele care nu se aflau sub control rusesc, conform sursei.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Ucraina nu va accepta restricţii asupra propriilor forţe armate. Într-un interviu acordat în octombrie 2026, el a afirmat că ţara doreşte să menţină o armată de 800.000 de militari dacă va dispune de finanţarea necesară şi a subliniat că dimensiunea acesteia nu este un subiect de negociere cu Moscova, potrivit publicaţiei.

O sursă din delegaţia rusă a declarat pentru AFP că încheierea războiului reprezintă doar unul dintre punctele de pe agenda discuţiilor, obiectivul mai larg fiind remodelarea sistemului de securitate de pe continentul european.

Moscova susţine că orice nou cadru de securitate trebuie să includă garanţii atât pentru Rusia, cât şi pentru Ucraina. Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner, a declarat că Washingtonul urmăreşte să creeze o nouă structură de securitate între Ucraina, Rusia şi Europa, care să poată asigura „decenii, dacă nu secole, de pace”, conform sursei.

Zelenski a descris prima zi a negocierilor drept „constructivă şi foarte substanţială”. Potrivit acestuia, discuţiile au vizat probleme umanitare, garanţiile de securitate şi măsurile necesare pentru prevenirea reluării ostilităţilor. Eliberarea prizonierilor a fost identificată drept una dintre priorităţi, potrivit publicaţiei.

Kushner a afirmat că partea americană a reuşit să reducă diferenţele dintre delegaţii, însă participanţii nu au prezentat detalii despre eventuale progrese concrete. Înaintea întâlnirii cu reprezentanţii ruşi, Ucraina a purtat consultări cu Statele Unite şi partenerii europeni pentru a-şi coordona poziţia, conform sursei.

Potrivit unor surse Bloomberg familiarizate cu discuţiile, reprezentanţii americani au cerut Moscovei, înaintea negocierilor de la Abu Dhabi, să accepte garanţii de securitate postbelice pentru Ucraina, inspirate de articolele 4 şi 5 ale Tratatului NATO.

Articolul 4 prevede consultări între aliaţi atunci când securitatea unui stat membru este ameninţată, în timp ce articolul 5 stabileşte principiul apărării colective în cazul unui atac armat, potrivit publicaţiei.

Zelenski a indicat anterior mai multe variante pentru securitatea Ucrainei după război: aderarea la NATO, garanţii bilaterale din partea Statelor Unite sau o coaliţie condusă de state europene şi susţinută de Washington. Preşedintele ucrainean a insistat că orice acord trebuie să includă angajamente militare concrete, nu doar promisiuni politice, conform sursei.

În interviul din octombrie, el a cerut ca garanţiile americane să fie aprobate de Congresul SUA, astfel încât acestea să rămână obligatorii inclusiv în cazul schimbării administraţiei de la Washington. Reprezentanţii Kievului au subliniat la Abu Dhabi că asemenea angajamente sunt esenţiale pentru ca încheierea războiului să fie durabilă. Deocamdată, nu este clar dacă Moscova este dispusă să le accepte, potrivit publicaţiei.

Delegaţia rusă este condusă de Vladimir Medinski, consilier al preşedintelui Vladimir Putin şi susţinător al poziţiei ferme a Kremlinului. După negocierile ruso-ucrainene din Turcia, din iunie 2025, acesta a afirmat că Kievul trebuie să accepte condiţiile Moscovei, să renunţe la integrarea occidentală şi să se pregătească pentru un conflict prelungit, declarând că Rusia este pregătită să lupte „atât timp cât este necesar”, conform sursei.