AFP: Zelenski se declară mulţumit de evoluţia negocierilor cu Rusia de la Abu Dhabi

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „satisfăcut” de schimbarea de abordare a Statelor Unite în negocierile cu Rusia, desfăşurate miercuri la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, şi a insistat asupra necesităţii unor garanţii de securitate pentru Ucraina, relatează AFP, citată de News.ro.

Kievul şi Moscova au început marţi, la Abu Dhabi, negocieri mediate de Washington, în încercarea de a avansa către o încetare a războiului din Ucraina. Statele Unite urmăresc, de asemenea, elaborarea unui nou cadru de securitate care să includă Europa, potrivit AFP, citată de News.ro.

Este prima întâlnire directă dintre cele două părţi din februarie, după ce negocierile au ajuns într-un punct mort în urma declanşării războiului din Iran de către Statele Unite şi Israel, relatează AFP, citată de News.ro.

Discuţiile de miercuri urmau să vizeze „măsuri de dezescaladare”, precum şi probleme legate de energie şi de Marea Neagră, potrivit declaraţiilor făcute de Volodimir Zelenski şi preluate de AFP.

Între timp, atacurile continuă de ambele părţi, alimentând temerile privind o nouă iarnă în care milioane de ucraineni ar putea rămâne fără încălzire, apă curentă şi electricitate, relatează AFP, citată de News.ro.

Marţi, cel puţin trei persoane au fost ucise în oraşul Dnipro, din centrul-estul Ucrainei, iar o altă persoană a murit în regiunea Odesa, din sud, potrivit autorităţilor locale citate de AFP.

De partea rusă, guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drojdenko, a anunţat miercuri un atac ucrainean intens cu drone asupra regiunii în care se află portul petrolier Ust-Luga, situat la Golful Finlandei. Un incendiu a izbucnit în port, iar 146 de drone ar fi fost neutralizate, potrivit informaţiilor publicate de oficialul rus pe Telegram şi relatate de AFP.

Europenii, ţinuţi deocamdată în afara negocierilor

Volodimir Zelenski s-a declarat optimist după prima zi de discuţii şi a afirmat că observă o schimbare în abordarea americană.

„Văd schimbări. Sunt foarte satisfăcut de ceea ce aud. Vom vedea ce este posibil să facem”, a declarat liderul ucrainean marţi seara târziu, la Copenhaga, unde efectua o vizită, relatează AFP, citată de News.ro.

Preşedintele ucrainean a precizat că în prima rundă de negocieri a fost abordată problema teritoriilor, unul dintre principalele puncte de divergenţă dintre Kiev şi Moscova, potrivit AFP.

Rusia solicită retragerea trupelor ucrainene din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, în timp ce Zelenski susţine că orice discuţie privind acest subiect trebuie să fie însoţită de garanţii de securitate „foarte specifice” pentru ţara sa, relatează agenţia franceză.

Totodată, liderul de la Kiev a anunţat că negocierile au inclus şi posibilitatea organizării unui schimb amplu de prizonieri între Ucraina şi Rusia, potrivit AFP.

Secretarul de Stat american Marco Rubio a descris discuţiile de marţi drept „foarte pozitive” şi a afirmat că Washingtonul urmăreşte ca formatul negocierilor să fie extins, la un moment dat, prin includerea reprezentanţilor europeni, relatează AFP, citată de News.ro.

Zelenski a anunţat că statele europene urmează să desemneze în noiembrie un reprezentant care să participe la negocieri, în condiţiile în care Rusia a încercat până acum să limiteze implicarea Europei în discuţiile privind viitorul conflictului, potrivit AFP.

Un nou cadru de securitate pentru Ucraina şi Europa

Invazia rusă la scară largă, lansată la 24 februarie 2022, a devastat Ucraina şi s-a soldat cu sute de mii de morţi de ambele părţi, devenind cel mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial, relatează AFP.

Emisarul american Jared Kushner a pledat pentru crearea unui nou cadru de securitate care să includă Ucraina, Rusia şi Europa, cu obiectivul de a asigura „zeci de ani, chiar secole, de pace”, potrivit AFP, citată de News.ro.

O poziţie similară a fost exprimată şi de partea rusă. O sursă din delegaţia Moscovei a afirmat că rezolvarea războiului din Ucraina reprezintă doar o parte a discuţiilor, obiectivul final fiind construirea unei arhitecturi de securitate pentru întregul continent european, relatează AFP.

Preşedintele american Donald Trump, criticat pentru presupusa sa intenţie de a privilegia cooperarea economică cu Kremlinul, a vorbit săptămâna trecută despre posibilitatea unui „acord foarte mare” cu Rusia privind Ucraina, care ar putea include întreaga Europă, potrivit AFP.

Kievul şi statele europene au reacţionat la aceste declaraţii, respingând posibilitatea încheierii unor înţelegeri care să le privească direct fără participarea lor la negocieri, relatează agenţia franceză.

Marţi, reprezentanţii europeni şi americani au susţinut adoptarea unei „Declaraţii comune” privind crearea unei arhitecturi şi a unor mecanisme solide de securitate europeană pentru perioada de după război, insistând asupra respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, potrivit AFP, citată de News.ro.

Moscova continuă să ceară retragerea trupelor ucrainene din Doneţk

Înaintea negocierilor de la Abu Dhabi, un oficial american declara, sub protecţia anonimatului, că este „prudent optimist”, apreciind că atât Kievul, cât şi Moscova au manifestat în discuţiile private o anumită flexibilitate în privinţa poziţiilor lor, relatează AFP.

Delegaţia ucraineană este condusă de negociatorul Rustem Umerov, în timp ce echipa rusă este condusă de istoricul naţionalist Vladimir Medinski, potrivit AFP, citată de News.ro.

În mod oficial, poziţiile celor două părţi rămân însă foarte îndepărtate. Moscova solicită retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune Doneţk, în timp ce Kievul refuză să abandoneze această zonă fortificată, relatează agenţia franceză.

Ucraina apără regiunea Doneţk încă din conflictul cu separatiştii proruşi, izbucnit în 2014, iar luptele au continuat după invazia rusă din 2022, provocând pierderi umane importante, potrivit AFP.

Kievul solicită garanţii de securitate suficient de solide pentru a descuraja o nouă agresiune rusă. Printre cererile prezentate se numără sprijin financiar pe o perioadă de cel puţin zece ani, menţinerea unei armate de 800.000 de militari şi reconstruirea infrastructurii ucrainene, relatează AFP, citată de News.ro.