AIE: ”Pieţele de energie nu vor reveni, în 2027, la situaţia de dinaintea războiului din Iran”

Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, nu se aşteaptă ca pieţele de energie să revină, anul viitor, la situaţia existentă înainte de începerea războiului din Iran, la finele lunii februarie, transmite Reuters, conform Agerpres.

Conflictul din Iran a tensionat puternic o piaţă a energiei care, conform estimărilor, ar fi trebuit să înregistreze un excedent în acest an, perturbând semnificativ fluxurile globale de energie, ducând la creşterea preţurilor de referinţă la petrol şi a preţurilor produselor rafinate.

”Din păcate nu văd nicio cale credibilă prin care pieţele să revină, anul viitor, la situaţia de dinaintea începerii acestui război”, a declarat ieri directorul AIE, adăugând: ”În consecinţă, trebuie cu toţii să fim pregătiţi şi să facem din securitatea energetică prioritatea numărul unu, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul mediului de afaceri, fără a pierde însă din vedere următorul capitol pentru ţările şi companiile prezente astăzi aici”.

• Cotaţia ţiţeiului Brent - la cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni

Noi atacuri ale rebelilor yemeniţi Houthi în Arabia Saudită au dus, vineri, cotaţia futures a ţiţeiul Brent până la 117 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni. Ieri, preţul a scăzut uşor, rămânând însă cu aproximativ 59% peste nivelul înregistrat înainte de război.

”Cotaţiile petrolului cochetează cu pragul de 120 de dolari pe baril, iar preţurile produselor rafinate sunt chiar mult mai mari”, a precizat Birol în cadrul unei conferinţe de presă.

Deşi a refuzat să ofere o prognoză privind preţul petrolului, oficialul AIE a adăugat: ”Pot spune că, pentru unele ţări, de exemplu, în Europa, preţul actual al petrolului poate nu este atât de ridicat şi rămâne accesibil. Însă, în multe alte părţi ale lumii, un preţ de aproape 120 de dolari pe baril are un impact major asupra deficitelor comerciale”.

De asemenea, Birol şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la cererea pentru anumite tipuri de combustibili pe timpul iernii, în special pentru motorină, care, în unele regiuni din Occident, este utilizată pentru încălzire. ”Sunt îngrijorat şi cu privire la situaţia produselor rafinate, întrucât intrăm în sezonul de iarnă”, a spus Birol, adăugând: ”În anumite zone ale lumii, cererea de motorină creşte de obicei în această perioadă, în timp ce mai multe rafinării intră în lucrări de mentenanţă. În Europa, ne confruntăm cu o iarnă dificilă, deoarece ţările de pe continent au decis să reducă importurile de gaze din Rusia şi acum a apărut o problemă suplimentară, generată de conflictul din Iran, şi anume faptul că Qatarul şi Emiratele Arabe Unite nu mai pot exporta gaze la fel ca înainte, ceea ce va exercita o presiune semnificativă asupra pieţelor de gaze”.

Directorul AIE a prognozat o ”revenire puternică” a sectorului nuclear, ca urmare a crizei actuale, menţionând că un studiu recent al Agenţiei arată că, în prezent, la nivel mondial sunt în construcţie centrale nucleare cu o capacitate de 90 de gigawaţi, cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii.

• Exporturile de petrol ale Rusiei via ruta arctică au crescut puternic

Exporturile de petrol ale Rusiei prin ruta arctică au depăşit deja cu aproape 50% nivelul de anul trecut, în condiţiile în care aproximativ 20 de milioane de barili au fost transportaţi către Asia de la începutul sezonului de navigaţie, în iulie, şi până la jumătatea lunii octombrie, conform traderilor citaţi de Reuters.

Moscova mizează pe faptul că această rută arctică de navigaţie, care începe la Murmansk, în apropierea graniţei dintre Rusia şi Norvegia, şi se termină în Strâmtoarea Bering, va deveni din ce în ce mai accesibilă navelor de mari dimensiuni, pe măsură ce încălzirea climei reduce cantitatea de gheaţă, pentru a livra bunuri spre Europa şi Asia.

Anul acesta, ruta arctică a devenit mai atractivă, pe fondul perturbărilor apărute pe rutele care trec prin Canalul Suez, Strâmtoarea Ormuz şi zona Mării Negre, au precizat traderii.

Tarifele pentru închirierea petrolierelor au atins niveluri record, pe măsură ce războaiele din Iran şi Ucraina au alimentat inflaţia şi au făcut ca ţiţeiul american să devină inaccesibil pentru rafinăriile asiatice, care caută alternative în Orientul Mijlociu şi America Latină. Acest lucru a făcut ca tarifele ridicate pentru navele care utilizează ruta arctică, o rută ce necesită asistenţa unui spărgător de gheaţă, să devină mai puţin costisitoare în comparaţie cu ruta obişnuită către Asia, prin Marea Roşie, au explicat traderii.

Pentru Rusia, care controlează ruta arctică, aceasta reprezintă o alternativă sigură la apele europene, unde petrolierele care transportau ţiţei rusesc au fost arestate în mod repetat în acest an.

Conform estimărilor preliminare ale traderilor, volumul de petrol rusesc exportat prin ruta arctică este aşteptat să crească cu încă 5-10 milioane de barili până la sfârşitul sezonului de navigaţie. În sezonul anterior, Rusia a transportat 13 milioane de barili pe această rută.

Gazprom Neft, unul dintre giganţii petrolieri ai Rusiei, îşi va majora livrările prin ruta arctică cu aproximativ 35% în acest an, comparativ cu 2025, a declarat recent directorul general al companiei, Alexander Diukov.

De asemenea, Rusia livrează către Asia cantităţi semnificative de gaze naturale lichefiate, precum şi alte mărfuri, prin ruta arctică. Se preconizează că şi livrările de gaze lichefiate prin ruta arctică vor creşte anul acesta, odată cu demararea transporturilor de GNL din regiunea arctică.

În luna septembrie, în cadrul unui forum economic desfăşurat la Vladivostok, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia se aşteaptă la o dublare a volumului de mărfuri transportate prin ruta arctică, până la 70 de milioane de tone anual, la sfârşitul deceniului. Noul proiect petrolifer al Rosneft din nordul Rusiei, Vostok Oil, inaugurat luna trecută, contribuie deja la creşterea volumelor transportate prin ruta arctică.

Chiar dacă este vorba despre o rută care ridică numeroase provocări, ea permite reducerea duratei unei călătorii între Europa şi Asia. În mod obişnuit, o navă are nevoie de o săptămână ca să ajungă din Novaya Zemlya, vestul Rusiei, până în Strâmtoarea Bering, est. De acolo mai sunt necesare 12-14 zile pentru ca nava să ajungă în porturile din Shanghai şi alte porturi din nordul Chinei. Comparativ, o navă are nevoie de o lună şi jumătate pentru a ajunge din Marea Baltică la Shanghai via Canalul Suez şi până la 50 de zile din portul Murmansk până la Shanghai via Canalul Suez.