Alexandru Nazare: România nu poate alege între consolidare fiscală şi creştere; are nevoie de amândouă

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, afirmă, într-o postare pe Facebook, că principala concluzie a reuniunii miniştrilor de Finanţe din UE de la Dublin este că Europa a intrat într-o etapă în care nu îşi mai permite să amâne decizii, iar ambiţiile României trebuie să devină din ce în ce mai ridicate.

Nazare precizează că discuţiile au vizat inteligenţa artificială, competitivitatea sistemului financiar, energia şi geopolitica, iar toate aceste discuţii ajung în acelaşi punct: cum finanţăm creşterea şi cum ne pregătim economiile pentru următorii zece ani.

Nazare afirmă că a discutat cu Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, cu Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, cu Nadia Calviño, preşedintele BEI, cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie şi productivitate, şi cu colegii miniştri de Finanţe ai ţărilor UE despre o Europă care trebuie să investească mai mult, să mobilizeze mai bine capitalul privat şi să îşi recapete avantajul de productivitate.

Nazare precizează că a discutat în mod special cu Valdis Dombrovskis despre parcursul fiscal al României şi despre cum putem găsi, împreună cu Comisia Europeană, formula care să ne permită să ne respectăm angajamentele de deficit, protejând în acelaşi timp investiţiile şi capacitatea economiei de a reveni pe creştere, iar Comisia susţine continuarea unei politici fiscale prudente şi respectarea traiectoriilor convenite.

Nazare subliniază că Mathias Cormann a pus foarte clar problema competitivităţii europene, respectiv avem nevoie de o piaţă unică mai profundă, de capital orientat către investiţii productive, de tehnologie, energie mai competitivă şi competenţe mai bune, iar discuţia deschisă de Kristalina Georgieva despre inteligenţa artificială arată cât de repede se schimbă economia mondială, deoarece AI poate creşte productivitatea, dar va schimba piaţa muncii, administraţia, cererea de energie şi chiar raporturile de putere dintre economii.

Nazare afirmă că, pentru România, aceste discuţii au o semnificaţie foarte concretă, deoarece am recuperat enorm în ultimele două decenii, dar nu putem considera această convergenţă ireversibilă, iar România creşte mai încet în ultimii ani şi tocmai de aceea trebuie să readucem capitalul către economie, să reducem costul finanţării şi să facem investiţiile din România mai atractive.

Nazare precizează că aceasta este şi logica consolidării fiscale pe care a început-o, deoarece nu reducem deficitul pentru o cifră într-un tabel de la Bruxelles, ci îl reducem pentru că un stat care se împrumută excesiv consumă capitalul de care au nevoie companiile, plăteşte dobânzi mai mari şi devine mai vulnerabil exact atunci când lumea devine mai instabilă, iar deficit mai mic, credibilitate mai mare şi costuri de finanţare mai mici trebuie să însemne mai mult capital disponibil pentru economia românească.

Nazare subliniază că mesajul pe care l-a susţinut este că România nu poate alege între consolidare şi creştere, ci are nevoie de amândouă, iar trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţării.

Nazare afirmă că, în grupul în care România a discutat impactul AI asupra energiei, miza este chiar mai mare decât consumul suplimentar de electricitate al centrelor de date, iar întrebarea este dacă Europa poate avea suficientă energie sigură şi competitivă pentru noua economie şi dacă România poate transforma avantajele sale energetice într-un avantaj economic, deoarece energie mai multă, reţele mai bune şi interconectare înseamnă industrie, centre de date, investiţii şi exporturi.

Nazare precizează că a discutat şi despre administrarea statului, iar tehnologia şi inteligenţa artificială nu trebuie să însemne încă un strat de birocraţie digitală, ci servicii publice mai rapide, administraţie mai productivă şi combaterea mai eficientă a evaziunii, iar în domeniul fiscal, parcursul nostru către OCDE ne-a obligat deja să facem schimbări, iar beneficiul trebuie să fie un ANAF mai digital, mai bine integrat şi mai orientat către risc, nu o povară administrativă suplimentară pentru contribuabilul corect.

Nazare afirmă că discuţiile de la Dublin evidenţiază o direcţie clară: România trebuie să se uite la marile transformări ale lumii fără să uite lucrurile pe care încă nu le-a pus în ordine, iar nu putem controla geopolitica, preţul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvoltă inteligenţa artificială, dar putem controla finanţele publice şi cum construim mediul în care investeşte capitalul românesc.

Nazare subliniază că trebuie să avem curajul să ieşim din logica costului electoral permanent, iar responsabilitatea începe cu noi, cei care avem roluri de răspundere în stat, dar nu se termină acolo, deoarece de la ministru şi până la orice funcţionar public, statul trebuie să lucreze pentru cetăţean şi fiecare leu public trebuie să producă servicii mai bune pentru societate, iar nu putem cere permanent mai multe resurse economiei fără să cerem, în acelaşi timp, mai multă performanţă statului.

Nazare afirmă că România nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcţie pentru următorul deceniu, iar dacă reducem deficitele gemene, ajungem la un stat mai eficient, mobilizăm capitalul privat şi folosim investiţiile pentru a ne creşte capacitatea de producţie, România poate continua convergenţa şi îşi poate consolida rolul economic în regiune.