Preţurile bumbacului au înregistrat o scădere de 15,7% în septembrie 2026, marcând cel mai rapid declin lunar din septembrie 2022, pe fondul temerilor privind încetinirea economiei mondiale, al perspectivelor slabe ale cererii din China şi al incertitudinilor climatice, relatează agenţia de ştiri oficială a Turciei, Anadolu Ajansi.
După o evoluţie volatilă în primele luni ale anului, preţurile au urcat în august până la 0,9374 dolari pe livră, susţinute de riscurile geopolitice, de preocupările privind condiţiile meteorologice şi de aşteptările referitoare la cererea pentru fibre naturale, în septembrie, însă, cotaţiile au coborât la 0,7852 dolari pe livră, conform sursei.
Bumbacul începuse anul la aproximativ 0,60 dolari pe livră, astfel că, în pofida scăderii recente, preţul se situa la sfârşitul lunii septembrie cu aproximativ 30% peste nivelul de la începutul anului, ultima scădere lunară comparabilă a fost înregistrată în septembrie 2022, când preţurile au pierdut 24,6%, potrivit publicaţiei.
Zafer Ergezen, expert în pieţele futures şi de mărfuri, a explicat că îngrijorările privind încetinirea economiei globale au contribuit la scăderea cotaţiilor, aşteptările referitoare la menţinerea unor dobânzi ridicate şi la efectele acestora asupra activităţii economice au alimentat temerile că cererea de bumbac va fi afectată, conform sursei.
Ergezen a observat că declinul preţurilor a coincis cu perioada în care Rezerva Federală a SUA a majorat dobânzile, în acelaşi timp, perspectivele unei cereri mai slabe au determinat investitorii să îşi marcheze profiturile după creşterile din lunile precedente, potrivit publicaţiei.
Potrivit lui Owen Wagner, analist senior pentru cereale şi seminţe oleaginoase la Rabobank, cererea de bumbac este strâns legată de evoluţia economiei mondiale, acesta a arătat că o creştere a produsului intern brut global de aproximativ 3% este considerată, în general, necesară pentru susţinerea cererii de bumbac, conform sursei.
În contextul preţurilor ridicate la energie şi al perspectivelor economice incerte, organizaţiile internaţionale nu anticipează o creştere semnificativă a cererii în acest an, a explicat analistul, potrivit publicaţiei.
Evoluţia cotaţiilor este influenţată şi de factorii climatici, astfel Ergezen a menţionat efectele fenomenului El Niño şi reducerea precipitaţiilor musonice din India, care au afectat perspectivele ofertei de bumbac, conform sursei.
În lunile anterioare, scumpirea petrolului şi a produselor petrochimice a sporit competitivitatea bumbacului în raport cu fibrele sintetice, precum poliesterul, preţurile mai mari ale materiilor prime utilizate la fabricarea fibrelor artificiale au alimentat aşteptările privind o posibilă creştere a cererii pentru bumbac, potrivit publicaţiei.
Ole Hansen, şeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Capital, a afirmat că majorarea preţurilor petrolului şi ale produselor petrochimice, deteriorarea perspectivelor recoltei americane şi speranţele privind reluarea achiziţiilor de către China au susţinut cotaţiile în lunile precedente, conform sursei.
Ulterior, presiunea asupra preţurilor s-a intensificat, pe măsură ce producătorii de textile au devenit reticenţi în a cumpăra bumbac la preţuri ridicate, astfel marjele reduse în producţia de fire, comenzile slabe şi disponibilitatea unor cantităţi mari de bumbac brazilian la preţuri competitive au limitat achiziţiile, potrivit publicaţiei.
Hansen a subliniat că cererea din China nu a atins nivelul aşteptat, ceea ce a amplificat presiunea asupra pieţei, iar evoluţia din perioada următoare va depinde de dinamica economiei mondiale, de comenzile industriei textile, de achiziţiile chinezeşti şi de condiţiile climatice din principalele regiuni producătoare, potrivit sursei.





























































Opinia Cititorului