Abonament gratuit
Videoconferinţa “Energia în priză”Videoconferinţa “Energia în priză”

ANALISTUL ADRIAN CÂCIU:"Dezvoltarea infrastructurii digitale va reprezenta noul motor de creştere economică"

E.O.
Miscellanea /

"Dezvoltarea infrastructurii digitale va reprezenta noul motor de creştere economică"

IHS Markit estimează că lanţul valoric global 5G va genera o contribuţie de 3,5 trilioane de dolari la PIB şi va susţine 22 de milioane de locuri de muncă, până în anul 2035

Rolul infrastructurii digitale în viitorul economiei româneşti va fi esenţial în următorii zece ani, iar dezvoltarea infrastructurii digitale va reprezenta noul motor de creştere economică şi în ansamblul factorilor de producţie viitori, este de părere analistul Adrian Câciu. În opinia domniei sale, vom resimţi efectul pozitiv al existenţei infrastructurii digitale şi a economiei digitale în fiecare dintre procesele economice şi mai ales în fiecare dintre componentele formării Produsului Intern Brut al României. Cel puţin 10 puncte procentuale din PIB din orice dezvoltare economică ulterioară se va datora influenţei digitalizării economiei, apreciază specialistul, într-un interviu publicat pe analizeeconomice.ro.

Impactul economic al digitalizării va fi major şi va conduce la un context de creştere economică sustenabilă pe termen mediu şi lung cuantificat la minim 10 miliarde euro anual, în termeni de valoare adăugată netă în economie, subliniază domnia sa, adăugând că transformările generate de cea de-a patra revoluţie industrială vor fi semnificative şi se vor reflecta în mod evident în lanţurile de aprovizionare şi de producţie, dar mai ales în fluxurile financiare şi de consum.

Adrian Câciu a mai menţionat, pentru site-ul citat: "Experienţa primelor trei revoluţii industriale a demonstrat faptul că tehnologia are un impact major asupra pieţei muncii şi mediului de afaceri. Se aşteaptă ca şi fenomenul actual de digitalizare accelerată a economiei, cunoscut ca a Patra Revoluţie Industrială, să aibă efecte pozitive pentru competitivitate, prin creşterea productivităţii, dar şi un impact notabil pe piaţa muncii, prin crearea/dispariţia de locuri de muncă şi apariţia de ocupaţii complet noi. Crearea de noi modele de afaceri, bazate pe creşterea conectivităţii, reducerea barierelor de comunicare şi anularea distanţelor, amplifică factorii dezvoltării, modifică modul de formare a valorii adăugate, conducând la creşterea productivităţii. Dezvoltarea economiei digitale va avea efecte benefice asupra pieţei dar mai ales asupra consumatorilor.

Ȋn acest context, pentru a servi cât mai bine la fundamentarea politicilor publice vizând creşterea economică, va fi nevoie chiar de redefinirea conceptului de competitivitate şi comerţ şi adaptarea corespunzătoare a instrumentelor de măsurare a acesteia, astfel încât să fie luate în considerare noile modele de afaceri şi de formare a lanţurilor de valoare.

Fenomenul actual de digitalizare accelerată a economiei, cunoscut ca a Patra Revoluţie Industrială sau Industria 4.0, va duce, fără îndoială, la creşterea productivităţii, legată de eficientizarea afacerilor prin adoptarea tehnologiilor moderne, creşterea conectivităţii şi apariţia de noi oportunităţi de afaceri.

Condiţiile economice actuale au determinat un număr mare de întreprinderi să migreze către sisteme bazate pe Internet pentru creşterea eficienţei, scăderea costurilor de operare şi capacitatea de a opera în timp real între diferite platforme. Iată de ce multe firme reproiectează procesele de afaceri principale, prin investiţii în tehnologii cheie - mobilitate, cloud computing (de exemplu, utilizarea de software pe bază de închiriere), sisteme informatice de analiză economică şi suport decizional şi reţelele sociale.

Ca o consecinţă, produse şi servicii noi complet bazate pe internet au apărut şi continuă să fie dezvoltate şi pot concura cu cele existente. Alte modele de afaceri care au apărut se referă la platforme online care acţionează ca intermediar între vânzători şi cumpărători. Ca urmare, în prezent asistăm la apariţia în întregime de noi pieţe, industrii, întreprinderi şi practici de lucru, care formează o economie digitală. Acest nou model al economiei este caracterizat de digitalizare şi utilizarea intensivă a tehnologiilor de informaţii şi comunicare (TIC), de codificare a cunoştinţelor, schimburi de informaţii şi noi moduri de organizare a muncii şi a producţiei.

Pe lângă infrastructurile fizice, cele digitale afectează productivitatea în mod direct prin facilitarea conectării agenţilor economici, reducerea costurilor de tranzacţie, favorizarea fluxului de informaţii, precum şi facilitarea integrării pieţelor în lanţurile globale ale valorii".

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) sunt din ce în ce în ce mai importante, apreciază analistul, menţionând că există tot mai multe studii empirice referitoare la modul în care TIC facilitează inovarea şi la impactul acestora asupra productivităţii, prin creşterea accesului la informaţii, precum şi a calităţii acestora.

Efectele pozitive ale infrastructurii digitale asupra productivităţii se manifestă indirect, prin modificări ale forţei de muncă, precum şi ale creativităţii şi inovării.

Digitalizarea şi contribuţia ei la performanţele de competitivitate trebuie privită în sens mult mai larg decât impactul direct legat de adoptarea pe scară largă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Ea reprezintă un important stimulent pentru inovare, fiind astfel indisolubil legată de progresul tehnologic.

Din această perspectivă, cea a potenţialului de dezvoltare economică imens, omenirea dar şi ţara noastră se află la un moment de răscruce, moment provocat de apariţia unor tehnologii superioare în materie de infrastructură digitală şi aici mă refer direct la apariţia tehnologiei 5G, este de părere Adrian Câciu. Acesta opinează că, însă, că apariţia de noi tehnologii naşte, pe lângă provocările stimulatoare benefice pentru economii, un adevărat război între cei care pot furniza astfel de tehnologii, pentru că, în următorii 10 ani, cine detine tehnologie, deţine putere: "Ca să fim oneşti, ne aflăm în faţa unei lupte pentru supremaţie tehnologică mondială, o nouă formă de exprimare a unui război rece între marile puteri alte tehnologiei mondiale, China şi Statele Unite, miza fiind imensă în contextul actual de globalizare, pentru că a patra revoluţie industrială va crea ceea ce se numeşte cvasidependenţa de inteligenţa artificială şi de digitalizare extinsă, iar de modul în care se partajează suprematia tehnologică depinde de fapt influenţa asupra economiei globale viitoare. Cine va avea controlul asupra infrastructurii digitale va detine controlul asupra a cel putin 20% din PIB-ul global. Dacă tehnologiile 2G, 3G, 4G aveau ca obiectiv omul şi nevoile lui de comunicare, tehnologia 5G are în obiectiv mai ales conectarea obiectelor create de om cu aplicaţii in toate industriile, în întreaga societate de unde şi rolul de motor al transformării digitale al economiilor naţionale. Până în prezent, doar un număr mic de studii au încercat să estimeze impactul macroeconomic al 5G în întreaga lume. Un studiu din 2018 comandat de GSMA a evaluat contribuţia totală a tehnologiei 5G în perioada 2020-2034 la 2,2 trilioane de dolari - 5,3% din creşterea totală a PIB-ului. Într-un raport din 2017, IHS Markit a prezis că lanţul valoric global 5G va genera o contribuţie de 3,5 trilioane de dolari SUA la PIB şi va susţine 22 de milioane de locuri de muncă, până în anul 2035".

La nivel regional, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană arată că instalarea şi utilizarea reţelelor 5G în Europa va avea efecte directe, indirecte (de multiplicare) şi induse (de antrenare) semnificative:

- efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde euro şi 2,4 milioane locuri de muncă;

- doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro şi respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă;

- efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.

Se preconizează că transformarea mijlocită de investiţiile în IoT şi digitalizarea industrială în România vor aduce creşteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde dolari în 2020 la 9 miliarde dolari în 2026. Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026, mai arată analistul.

Potrivit acestuia, pentru România, având în vedere poziţia penultimă în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, introducerea în exploatare, urgentă, a reţelei 5G ar putea fi o oportunitate extraordinară de repoziţionare pe piaţa europeană şi mondială.

Introducerea în exploatare, urgentă, a retelei 5G ar creşte nu doar calitatea şi timpii de executie ai actului administrativ, cât şi eficienţa şi eficacitatea bunurilor şi serviciilor publice oferite consumatorilor. De asemenea, există potenţial de reducere a cheltuielilor administraţiilor publice, prin digitalizarea efectiva si rapida a proceselor şi şansa de a accelera procesul de diminuare a decalajelor economice şi sociale faţă de ţările mai dezvoltate, conform sursei citate.

Deşi România are o strategie 5G adoptată încă din anul 2019, întârzie nepermis să facă paşii necesari pentru asigurarea implementării tehnologiei şi infarstructurii digitale aferente pe teritoriul ţarii. În consecinţă, România pierde anual la bugetul de stat o suma de minim 3 miliarde lei care ar trebui să provină din închirierea spectrului de frecvenţe pentru această tehnologie şi suntem deja în al doilea an în care licitatia pentru alocarea drepturilor de utilizare în benzile de frecvenţă destinate implementării noii tehnologii 5G este amânată.

Câciu: "Între SUA şi China nu este numai un război tehnologic şi comercial, ci şi un război geopolitic făţiş"

Există un mare decalaj între marii furnizori de tehnologie 5G, care, întâmplător sau nu fac parte din tările care îşi dispută supremaţia tehnologică mondială, China şi Statele Unite ale Americii, evidenţiază Adrian Câciu, apreciind că tehnologia chineză este deosebit de avansată, pe când cea furnizată de SUA este estimată a fi utilizabilă în următorii doi ani: "Asistăm la un razboi hibrid care afectează toată economia globală, prin care SUA încearcă eliminarea concurenţei tehnologice prin folosirea influenţei economice şi chiar militare sau în cel mai rău caz, tergiversarea oricăror decizii cu privire la implementarea 5G, tergiversare care să conducă la câştigarea de timp pentru furnizarea unor tehnologii similare sau mai bune decât cele chineze. Este nu numai un război tehnologic şi comercial, este un război geopolitic făţiş. În acest context, deşi nu există nici un fel de studii, au inceput să fie invocate riscuri de securitate cibernetică şi chiar au fost semnate documente G2G care să frâneze, pe cât posibil, accesul firmelor chineze la furnizarea de tehnologie 5G".

Analistul arată că România a fost prima ţară din lume care, în plin război comercial între SUA şi China, a semnat un Memorandum 5G cu SUA, un act al cărui scop subliminal ar fi eliminarea folosirii echipamentelor chinezilor de la Huawei, acuzaţi că ar permite spionajul Chinei asupra informaţiilor din reţelele IT occidentale, acţiune nedovedită însă.

Memorandumul privind securitatea reţelelor 5G, semnat în data de 20 august 2019 între Guvernele României şi SUA, publicat pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor, pune accentul pe cateva elemente definite şi descrise clar de legislatia romaneasca, precum: "concurenta libera si loiala", "transparenta", "litera legii", "evaluarea atentă şi completă a furnizorilor", "abordare de securitate bazată pe risc".

Tot prin memorandum se stipulează că "o evaluare riguroasă a furnizorilor ar trebui să includă următoarele elemente: dacă furnizorul este, în lipsa pârgiilor juridice, sub controlul guvernului unui stat; dacă furnizorul are o structură a actionariatului transparentă; dacă furnizorul are un istoric al comportamentului corporatist etic şi este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente".

Memorandumul nu spune nimic despre "evitarea riscurilor de securitate care însoţesc investiţiile chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G" aşa cum se arăta în declaraţia comună semnată în 20 august de preşedintele României, Klaus Iohannis şi cel al SUA, Donald Trump, formulările din Memorandum lăsând cumva ca acest mesaj să se citească printre rânduri.

Mai mult, acest memorandum vine în contradicţie cu Strategia privind piaţa unică digitală pentru Europa, aprobată de CE, care stabileste deja cadrul european referitor la abordarea implementarii tehnologiei 5G, cu principiile pieţei unice şi cele stabilite prin Acordurile încheiate la nivelul Organizaţiei Mondiale a Comerţului dar mai ales autonomia si prevalenţa intereselor economice nationale, opinează Adrian Câciu.

Câciu: "Proiectul privind tehnologia 5G este o lege frână"

În contextul acestei înţelegeri care provoacă pierderi economice directe României pe peste 3 miliarde euro anual (digitalizare plus licenţe) a apărut, recent, în dezbaterea publică un proiect de lege care, în opinia analistului, transpune aspectele stabilite în memorandumul de întelegere dintre SUA şi România: "Un proiect de lege care generează numeroase polemici şi interpretări partizane. În opinia mea, cei care au iniţiat acest proiect de lege nu urmăresc neapărat tranşarea problemei, ci acţionează cu dublu scop: 1. Aparent România respectă la literă memorandumul cu Statele Unite ale Americii; 2. Şi dacă trece un astfel de proiect, perioada sa de adoptare şi post implementare conduce la un delay de minim 2 ani, timp suficient poate pentru firmele americane să poată deveni furnizori de tehnologei 5 G. Este pur si simplu o lege frână care, în afară de faptul că încalcă tratatele internationale la care România este parte (Tratatul UE, Tratatul OMC, tratatele bilaterale şi acordurile de liber-schimb), ceea ce o face neconstituţională, transformă administraţia centrală românească într-un vătaf comercial în vârful pixului căruia va sta autorizarea oricărui furnizor de tehnologie, fie acesta producător, importator, distribuitor sau comerciant. Este ceva absurd, este o încălcare flagrantă a oricărori principii ale pieţei libere şi a comerţului internaţional, iar riscurile de sancţiuni economice sunt majore. De asta are nevoie România când are atât decalaj de competitivitate şi un decalaj de dezvoltare imens faţă de toate celelalte ţări europene?"

Măsura de a elimina o companie din participarea la licitaţii de stat nu este un act compatibil cu principiile economiei de piaţă, apreciază analistul, adăugând: "Această măsură reprezintă o încălcare flagrantă a oricăror principii ale pieţei libere şi a comerţului internaţional, iar riscurile de sancţiuni economice sunt majore. De altfel, nici nu este constituţional în raport de prevederile Constituţiei României. Sunt încălcate prevederile Tratatelor Internaţionale la care România este parte şi pe care le-a ratificat, dintre care amintesc doar două, şi anume Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene şi Tratatul OMC. Aceste măsuri vin în contradicţie cu Strategia privind piata unică digitală pentru Europa, aprobată de CE, care stabileste deja cadrul european referitor la abordarea implementarii tehnologiei 5G, cu principiile pieţei unice şi cele stabilite prin Acordurile încheiate la nivelul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, dar mai ales autonomia şi prevalenţa intereselor economice nationale".

Eliminarea din piaţa de telecomunicaţii a unei mărci ca Huawei sau o oricărei măci importante va avea efecte dramatice şi încalcă principiile liberei concurenţe, subliniază specialistul, menţionând că una dintre aberatiile legii propuse este autorizarea tuturor tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce ţin de eliminarea oricăror riscuri la adresa securităţii naţionale şi apărării naţionale.

Pe lângă impactul pe care aceste măsuri l-ar avea asupra bugetului de stat, va fi amânată şi oportunitatea unor creşteri semnificativce ale cifrei de afaceri din industrii inteligente de până la 3 ori, în opinia sursei citate, care apreciază că se amană considerabil efectele pozitive ce vor fi reflectate în sectoarele adiacente sau terţe, cum ar fi îmbunătăţirea furnizării unor servicii publice sau a securităţii, pe baza datelor de management al traficului şi altele ce derivă sau sunt adiacente sectoarelor principale de activitate.

Acţiunea Statelor Unite este una pornită din interese politice şi economice, aceasta fiind una făţişă, directă şi în dispreţ faţă de regulile economiei globale şi ale tratatelor comerciale internaţionale, consideră analistul, fiind de părere că mai frustrant este "servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane".

În acest moment, lupta la nivel mondial în zona tehnologiei 5G se dă între 3-4 mari producători - Huawei, Nokia, Ericsson şi ZTE. În timp ce Nokia şi Ericsson sunt producători europeni, ceilalţi doi sunt din China, unde este instaurat un regim totalitar comunist. SUA nu are niciun mare jucător 5G.

În acest context, ţara noastră ar trebui să vadă potenţialul de dezvoltare inteligentă pe care îl are şi să aibă grijă să nu piardă acest unic tren, care trece o singură dată prin gară.

"Din punctul meu de vedere, România ar trebui să permită imediat licitatia pentru licenţe 5G si să lase piaţa liberă să îşi urmeze cursul firesc. Pe cale de consecinţă, dezvoltarea ulterioară va fi una inteligentă şi cu un viitor sustenabil. În piaţa tehnologiei poate intra oricine, dar evident oricine furnizează tehnologie. Ce este de reţinut, e că 5G-ul este baza dezvoltării ţării pentru următorii 20 de ani şi cu cât aşteptăm mai mult, cu atât vom rămâne în urmă faţă de cei care accelerează deja privind tehnologia", conchide Câciu.

(C)

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. ...nu zic PSD, dar macar un (P) mic, ceva?

    LA PREZENT : ZERO, ZERO, ZERO.....

    Adrian Caciu said:

    Acţiunea Statelor Unite este una pornită din interese politice şi economice, aceasta fiind una făţişă, directă şi în dispreţ faţă de regulile economiei globale şi ale tratatelor comerciale internaţionale, consideră analistul, fiind de părere că mai frustrant este "servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane" 

    Așa este, e dovada pura a imperialismului american infect impus statelor libere și suverane care conduceri service, slugarnice. 

    Pt. FOTOGRAF plasma pe mese și frânează lucru ONLINE- la stat e vorba - nu s-ar putea ca la COVID19 pune MILIȚIA pe EI, pt. CELERITATE că ne expiră CNP...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

21 Sep. 2020
Euro (EUR)Euro4.8583
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1224
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5057
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.2937
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.7976

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
Smart City România
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Balinesse Spa
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie