Analiză Allianz Trade: Europa, între sectoare în creştere şi industrii sub presiune

Economia europeană intră într-o perioadă în care diferenţele dintre sectoare devin tot mai pronunţate, iar perspectivele companiilor sunt influenţate într-o măsură tot mai mare de dinamica industriei în care activează, potrivit celei mai recente analize Allianz Trade privind riscurile sectoriale la nivel global.

Această divergenţă se conturează pe fondul unei economii mondiale care îşi încetineşte ritmul de creştere la +2,5% în 2026, înainte de o accelerare la +2,9% în 2027, iar în Europa perspectivele de creştere rămân moderate, cu o estimare de doar +0,9%, în condiţiile unei contribuţii încă reduse a investiţiilor în inteligenţă artificială, conform sursei.

La nivel sectorial, energia, apărarea şi semiconductori susţin o parte importantă a dinamicii, în timp ce industria auto, transporturile, retailul şi metalele continuă să resimtă presiunea costurilor ridicate, a cererii slabe şi a concurenţei globale, potrivit documentului.

Economia SUA este estimată să crească cu +2,1% în 2026, investiţiile în inteligenţă artificială contribuind cu aproximativ o treime la avansul economic, iar China îşi menţine un ritm de creştere de +4,7%, susţinut de exporturi şi de producţia din industriile high-tech, în pofida unei cereri interne care rămâne slabă, conform sursei.

Analiza Allianz Trade indică trei dinamici sectoriale distincte, respectiv una susţinută de investiţiile accelerate în inteligenţă artificială, apărare şi energie, una care include industriile ciclice, unde activitatea este afectată de costurile ridicate de finanţare, tensiunile geopolitice şi barierele comerciale, şi una care reuneşte sectoarele considerate în mod tradiţional defensive, cu profiluri de risc tot mai diferenţiate, potrivit documentului.

La nivelul companiilor, rezultatele indică în continuare rezilienţă, însă creşterea este tot mai concentrată în câteva sectoare, iar în Europa veniturile companiilor au crescut cu +11,2%, avansul fiind susţinut în principal de energie, apărare şi semiconductori, conform sursei.

În SUA, veniturile companiilor au avansat cu +15,2% faţă de anul anterior, cel mai rapid ritm înregistrat după trimestrul al doilea din 2022, cu semiconductori şi energia printre principalii beneficiari, potrivit documentului.

Industria semiconductorilor se numără printre principalii beneficiari ai accelerării investiţiilor în inteligenţă artificială, astfel încât cheltuielile marilor furnizori de infrastructură cloud sunt estimate să ajungă la 725 miliarde USD în 2026, cu +80% peste nivelul anului anterior, şi să depăşească pragul de 1.000 miliarde USD în 2027, conform sursei.

Piaţa globală a cipurilor se îndreaptă către 1.500 miliarde USD, în timp ce anumite segmente ale industriei semiconductorilor înregistrează creşteri de aproximativ +90%, susţinute inclusiv de majorarea preţurilor memoriilor, potrivit documentului.

Deşi pentru cererea software şi servicii IT analiştii Allianz Trade estimează o creştere de +3,6%, încrederea investitorilor este afectată de incertitudinile privind impactul inteligenţei artificiale generative asupra industriei, iar pentru producătorii de computere şi smartphone-uri presiunile sunt mai accentuate, volumele de PC-uri şi smartphone-uri fiind estimate să scadă cu 11-14%, conform sursei.

O parte importantă a industriilor ciclice continuă să opereze într-un context dificil, marcat de costuri de finanţare încă ridicate, bariere comerciale şi tensiuni geopolitice, iar capacitatea limitată a companiilor de a transfera integral costurile suplimentare către clienţi pune o presiune suplimentară asupra profitabilităţii, potrivit documentului.

Industria auto europeană rămâne unul dintre sectoarele cu un nivel ridicat de presiune, pe fondul intensificării concurenţei din partea producătorilor chinezi de vehicule electrice, iar industria traversează o transformare structurală, în care sursele de valoare se deplasează treptat dinspre volumele de vânzări către software, servicii digitale şi monetizarea datelor, conform sursei.

Sectorul construcţiilor rămâne sensibil la evoluţia ratelor dobânzilor, însă perspectivele diferă semnificativ în funcţie de segment, iar investiţiile în infrastructura publică, tranziţia energetică şi infrastructura digitală continuă să susţină activitatea, potrivit documentului.

În retail, textile şi bunuri pentru gospodărie, orientarea consumatorilor către produse din segmente de preţ mai accesibile contribuie la susţinerea volumelor de vânzări, însă limitează capacitatea companiilor de a-şi proteja marjele, iar industria chimică europeană continuă să resimtă un dezavantaj competitiv structural asociat costurilor mai ridicate ale energiei, conform sursei.

În sectorul metalelor, perspectivele diferă semnificativ în funcţie de segment, cuprul, litiul şi metalele rare beneficiind de cererea generată de electrificare şi de dezvoltarea infrastructurii pentru inteligenţă artificială, în timp ce segmentele fierului şi oţelului rămân sub presiune, potrivit documentului.

În sectorul farmaceutic, companiile îşi menţin o poziţie relativ solidă, susţinută de portofolii consistente de brevete, de capacitatea companiilor de a menţine puterea de stabilire a preţurilor şi de un ecosistem de inovare foarte bine dezvoltat în SUA şi Europa, conform sursei.

În sectorul energetic, profilurile de risc sunt tot mai fragmentate, iar producătorii americani de petrol şi gaze beneficiază de nivelul mai ridicat al preţurilor petrolului, în timp ce companiile din Europa, Asia şi Orientul Mijlociu se confruntă cu presiuni legate de aprovizionare şi de accesul la pieţele de desfacere, potrivit documentului.

Pentru companiile din România, aceste evoluţii se suprapun unui mediu de afaceri deja marcat de costuri ridicate de finanţare şi de incertitudini privind evoluţia cererii, iar analizele Allianz Trade au evidenţiat presiunile asupra marjelor şi investiţiilor companiilor locale, conform sursei.

Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director la Allianz Trade, a declarat că în România identificarea sectoarelor cu perspective clare de creştere devine tot mai dificilă într-un context în care companiile resimt simultan presiunea costurilor cu energia, costurile ridicate de finanţare şi incertitudinea politică, potrivit documentului.

Chipirliu a precizat că, deşi evoluţia insolvenţelor poate părea moderată la nivel agregat, aceasta trebuie privită în contextul unei creşteri constante în ultimii trei ani şi al utilizării tot mai frecvente a mecanismelor alternative, precum concordatul preventiv, conform sursei.

Chipirliu a subliniat că ajustarea fiscală şi accesul mai dificil la finanţare determină companiile să fie mai prudente în privinţa investiţiilor şi a proiectelor cu un grad mai ridicat de risc, cu un accent tot mai mare pe protejarea lichidităţii, iar în acest context stabilitatea politică şi menţinerea României în categoria recomandată investiţiilor sunt esenţiale pentru costul finanţării şi pentru capacitatea economiei de a susţine investiţiile şi creşterea pe termen mediu, potrivit documentului.