ANALIZĂ FACTORY 4.0 & FRAMES:Viitorul României: o ţară modernizată sau mici insule de succes?


Companii / 9 decembrie 2021

Marius Hărătău, preşedintele FACTORY 4.0 Digital Innovation Hub

Marius Hărătău, preşedintele FACTORY 4.0 Digital Innovation Hub

Tehnologiile sustenabile cruciale pentru viitorul României, depăşirea crizei şi atragerea investiţiilor străine

Indiferent dacă vorbim despre industrie, agricultură, administraţie sau învăţământ, companiile şi instituţiile româneşti sunt ,,condamnate'' să mizeze pe tehnologiile sustenabile, de viitor, dacă vor să atragă capital şi să se dezvolte în orizontul următorilor 10 ani. Trebuie să trecem urgent de la hârtie la digital, de la o economie preponderent manufacturieră, de la dependenţa de resursele clasice către noile tehnologii, modele de business şi tehnologii sustenabile, precum energia verde, automatizarea şi exploatarea resurselor de viitor, precum grafitul, arată o analiză lansată de Factory 4.0 şi Frames.

Pandemia COVID-19 a determinat o regândire a strategiei de business pentru companiile internaţionale, sustenabilitatea jucând un rol din ce în ce mai important în redefinirea priorităţilor pe termen lung.

Criza sanitară şi efectele sale economice i-a determinat pe manageri să facă schimbări strategice la nivelul companiilor lor, focusul fiind pe eficienţă energetică, tehnologii care reduc impactul de mediu şi achiziţii responsabile.

Mai mult, tot mai mulţi investitori şi-au reorientat plasamentele către companii care promovează sustenabilitatea, pe probleme precum schimbările climatice, eficienţa energetică, protejarea mediului sau guvernanţa corporativă.

În această nouă realitate, în care schimbările generate de conceptul Industry 4.0 se află în prim-plan (a patra revoluţie industrială - caracterizată de digitalizare, robotizare, inovaţie şi reconversie profesională), România este prea puţin pregătită pentru transformările semnificative şi tot mai rapide prin care trece business-ul la nivel mondial.

,,Cele mai mari greşeli pe care le putem face este să considerăm actualul context al schimbării ca fiind unul obişnuit pe care l-am mai experimentat sau că ritmul schimbării este acelaşi cu tranziţiile prin care am mai trecut. Agenda publică este dominată în ultimii doi ani de tema pandemiei dar în fundal se produc schimbări sistemice la nivel global. Fără definirea şi asumarea unei strategii cu obiective economice şi sociale clare la nivel naţional, ne vom risipi în iniţiative locale, insularizate care nu vor face decât să epuizeze resursele pe care le avem (inclusiv din PNRR) şi să avem mici pete de performanţă şi succes." afirmă Marius Hărătău, preşedintele FACTORY 4.0 Digital Innovation Hub.

De la asigurarea unui ecosistem de business mai suplu şi mai eficient, în concordanţă cu accelerarea proceselor economice, la schimbările semnificative ale paletei de produse şi servicii, în concordanţă cu modificarea cererii, firmele româneşti sunt practic obligate să se restructureze cu scopul de a dezvolta afaceri sustenabile.

,,Orice companie sau instituţie românească orientată spre dezvoltare sustenabilă şi viitor trebuie să ia în calcul aceste schimbări la nivel global, de la necesitatea reducerii amprentei de carbon la focusul investitorilor, al fondurilor de investiţii şi al băncilor pentru afaceri green, sustenabile'', estimează Hărătău.

,,De la exemple simple, precum eradicarea ambalajelor din plastic, la exemple complexe, precum reprofilarea industriei auto pe zona electrică şi cea a propulsiei pe hidrogen - domeniu în care România riscă să rămână în urmă, economia se schimbă în jurul nostru cu o viteză tot mai mare, iar paşii către green economy se fac cu un ritm mai rapid decât se estima acum 10 ani'', a mai spus acesta.

Unde se află România?

Potrivit datelor Eurostat, România se află, în acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabilă. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, în timp ce alte ţări din regiune, precum Ungaria sau Polonia au făcut paşi semnificativi şi decisivi către viitor.

Un exemplu relevant. Ungaria a devenit, foarte rapid, cel mai mare exportator de baterii din Europa pentru maşinile electrice, după ce a atras investiţii de miliarde de euro. În plus, printr-un program de finanţare europeană, semnat zilele trecute, 40.000 de maghiari se vor recalifica pentru a intra în industria bateriilor, în următorii patru ani.

În România, deşi avem peste 500 de fabrici care activează în acest sector, investiţiile au fost stimulate, în primul rând, de costul scăzut cu forţa de muncă.

Avantajele competitive ale industriei româneşti din prezent - forţă de muncă brută, ieftină, costuri operaţionale mici - s-ar putea ca în următorii 10 ani să devină irelevante, pe fondul ,,revoluţiei digitale'' prin care trece industria auto.

Potrivit analiştilor, pentru a rămâne competitivi pe piaţă, este crucial ca şi firmele româneşti, atât din zona producţiei de maşini cât şi de subansamble, să îşi modernizeze rapid producţia dar mai ales să-şi asigure un loc în lumea autovehiculelor care încorporează un nou tip de valoare adaugată şi chiar noi modele de business.

O situaţie similară este şi în agricultură. Deşi România are potenţialul de a hrăni mare parte din Europa, agricultura românească rămâne, în continuare, meteo-sensibilă.

Potrivit datelor statistice, deşi suntem în top 5 la nivel european ca suprafaţă arabilă, după Franţa, Spania, Germania şi Polonia (7,2% din suprafaţa agricolă utilizată în spaţiul european este în România), valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. Media europeană este de 4,6%.

Una dintre marile probleme ale sectorului, dincolo de lipsa finanţării, o reprezintă dimensiunea redusă a exploataţiilor agricole.

Dacă la noi în ţară o fermă are în medie 3,7 hectare, în Bulgaria are 22 de hectare, iar în Cehia 130 de hectare. Potrivit datelor statistice, avem în România numai 526 de firme mari în sectorul agricol, creşterea animalelor şi alimentaţie.

Nici în domeniul energiei nu stăm mai bine. Deşi avem, în teorie, un mix energetic optim faţă de alte ţări, realitatea dovedeşte faptul că depindem în continuare de importurile de energie şi gaze.

,,Dacă nu ne focusăm pe tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen şi transport electric, în 10 ani vom deveni o economie depăşită, necompetitivă, iar sancţiunile pentru poluare vor curge pe bandă rulantă'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Un exemplu concret - cel mai important producător de îngrăşăminte utilizate de agricultura şi industria românească, Azomureş din Târgu Mureş, a anunţat luni, 6 decembrie 2021, că se confruntă cu o situaţie excepţională din cauza preţului foarte mare la energie, gaz natural şi energie electrică. Acest lucru determină începerea pregătirilor pentru oprirea temporară a activităţilor de producţie.

Potrivit experţilor, fără măsuri concrete, precum cele luate de ţările din regiune, vom pierde din competitivitatea economică. Investitorii ne vor ocoli, iar vulnerabilităţile economice se vor accentua.

,,Noi avem, de exemplu, şansa unică de a exploata gazele din Marea Neagră care, dincolo de faptul că ne pot aduce independenţa energetică, ar aduce investiţii cumulate de până la 16 mld dolari, ceea ce ar duce la crearea sau menţinerea a până la 30.000 de locuri de muncă, în medie, pe an, pe toată durata proiectelor, o contribuţie de până la 71 mld. dolari la producţia naţională de bunuri şi servicii şi o contribuţie de până la 26 mld. dolari la bugetul de stat al României'', explică Negrescu.

Potrivit informaţiilor publice, zona eco­nomică românească a Mării Negre ar avea re­zer­ve de 200 de miliarde de metri cubi, can­ti­ta­te care ar putea acoperi consumul na­ţio­nal pen­tru următorii 20 de ani. Valoarea actualizată a zăcământului de gaz ar depăşi 150 miliarde de euro.

Dincolo de gaze, de investiţiile necesare în eolian, hidro şi energia nucleară, România are zăcăminte de uraniu şi mai ales grafit, care pot aduce un avantaj competitiv în condiţiile dezvoltării spectaculoase a industriei bateriilor.

La final de august, Ministerul Economiei anunţa că s-au făcut paşi pentru "punerea României pe harta producţiei de baterii". Mai este mult până acolo, dar ce anunţa ministrul Economiei era că licitaţia internaţională pentru studiul de fezabilitate pentru exploatarea grafitului din România a fost încheiată de compania de stat Salrom.

"Din ultimele prospecţiuni, zăcământul din cele două exploataţii din zona Baia de Fier, Cătălinu şi Ungurelaşu, ar ajunge pentru câteva zeci de ani de exploatare, cu aplicarea tuturor normelor de mediu agreate de UE", spunea ministrul.

În ceea ce priveşte uraniul, draftul Strategiei Energetice a României precizează că ,,rezervele de minereu de uraniu existente si exploatabile asigură cererea de uraniu natural pentru funcţionarea a două unităţi nuclear-electrice pe toată durata de operare''.

România se află, în prezent, pe ultimul loc în Europa la capitolul investiţiilor în tehnologiile verzi. Din programul Horizon Europe, de exemplu, România nu a reuşit să acceseze decât 1,8 milioane de euro, în ultimii 6 ani, din cei 2,5 mld.euro bani europeni.

Economia circulară, în prim-plan

Potrivit analiştilor, mediul de business românesc este necesar să se orienteze către economia circulară, optimizarea resurselor existente, către o zonă de energii curate pentru a dezvolta afaceri sustenabile şi a beneficia de finanţare la un nivel optim.

FMI estima recent, într-un raport, că există, în prezent, mai mult de 1.500 de fonduri de investiţii cu un "mandat explicit de sustenabilitate", care au active de aproape 600 miliarde de dolari, în creştere de la aproximativ 200 de miliarde de dolari, în 2010.

,,Altfel spus, dacă firmele româneşti îşi doresc să obţină, în următorii ani, finanţări semnificative, la costuri reduse, focusul trebui să fie pe astfel de proiecte sustenabile. Este o soluţie optimă, mai ales că accesul firmelor româneşti la finanţare, prin mecanismele bancare clasice, este greoi, birocratic şi extrem de costisitor comparativ cu alte ţări. Alternativa oferită de acest nou trend în finanţarea business-ului poate fi o oportunitate de neratat'', a declarat Adrian Negrescu.

Evan Papageorgiou, unul dintre autorii Raportului FMI şi director adjunct în Departamentul de piaţă de capital al FMI, declara, de altfel, că "conştientizarea investiţiilor durabile a crescut în ultimii ani, la fel şi opţiunile oferite investitorilor". El a dat ca exemplu "obligaţiunile verzi", destinate să finanţeze proiecte de combatere a schimbărilor climatice sau de protejare a mediului.

,,Asistăm la o schimbare în strategiile de investiţii responsabile.Dacă acum 10 ani, investitorii făceau investiţii durabile, în principal, excluzând din portofoliile lor companii sau sectoare cum ar fi tutunul sau jocurile de noroc, în prezent, investitorii alocă din ce în ce mai mulţi bani companiilor cu rezultate bune pe probleme de mediu, eficienţă energetică sau sociale'', arată analiza.

Potrivit Comisiei Europene, nivelurile actuale de investiţii nu sunt suficiente pentru a promova un sistem economic sustenabil din punct de vedere ecologic, care să combată schimbările climatice şi epuizarea resurselor.

Pentru a finanţa investiţiile suplimentare în valoare de 180 de miliarde euro necesare pentru a îndeplini obiectivele asumate de UE pentru anul 2030 prin Acordul de la Paris, trebuie ca mai multe fluxuri de capital privat să fie orientate către investiţii sustenabile.

Potrivit analizei Factory 4.0 & Frames, taxonomia investiţiilor durabile, gândită cu scopul de a facilita investiţiile sustenabile, compatibile cu o economie neutră din punct de vedere al impactului altfel negativ asupra climei şi a mediului înconjurător, creează un "gold standard' al investiţiilor în proiecte inovatoare menite să ajute accelerarea tranziţiei către o economie cu zero emisii de carbon până în 2050. Este o schemă voluntară, care să ghideze capitalul către investiţii pe termen lung în Uniunea Europeană, nu o obligativitate.

,,În prezent, se pun în mişcare motoarele menite să atragă capitalul în următorii 30 de ani şi să permită acestuia să curgă în direcţia agreată în cadrul Acordului de la Paris, acord ce a devenit prioritatea tuturor marilor economii mondiale (SUA, China, Japonia, Marea Britanie, UE). România trebuie să se înscrie pe acest trend, dacă îşi doreşte să atragă capital investiţional'', a declarat Marius Hărătău.

Ce pot face antreprenorii?

În primul rând, trebuie să îşi revizuiască afacerea din perspectiva sustenabilităţii (ESG), pe toţi cei trei pilonii - pe zona de amprentă de carbon (Environment), în zona de impact pe care îl are compania la nivel de societate (Social) şi partea de guvernanţă corporativă (Governance).

Al doilea lucru important este să se informeze privind legislaţia europeană aplicabilă domeniului său de activitate. Nu în ultimul rând, să dezvolte colaborarea cu parteneri, inclusiv cei financiar-bancari, preocupaţi de creşterea sustenabilităţii.

Potrivit unui studiu ING realizat în colaborare cu compania Longitude (parte a grupului Financial Times), 72% dintre investitori au un apetit mai mare pentru portofolii de proiecte verzi şi vor mai multă transparenţă din partea companiilor cu privire la obiectivele lor de sustenabilitate în contextul post-pandemic. Totodată, aproape 60% din marile companii susţin că îşi accelerează tranziţia către o economie verde.

Ca urmare a pandemiei, 57% dintre companii şi-au intensificat planurile de transformare sustenabilă. Investitorii instituţionali se aşteaptă să vadă mai multe proiecte ambiţioase din partea companiilor, precum şi date cantitative şi indicatori de performanţă clari pentru măsurarea obiectivelor de sustenabilitate ale acestora.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro

Curs valutar BNR

26 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9423
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6194
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8107
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8196
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.1764

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro