Analiză RoEM-UBB FSEGA: România după 35 de ani, venituri de 2,5 ori mai mari, speranţă de viaţă în creştere şi inegalităţi accentuate

S.C.
Macroeconomie / 19 noiembrie, 13:19

Analiză RoEM-UBB FSEGA: România după 35 de ani, venituri de 2,5 ori mai mari, speranţă de viaţă în creştere şi inegalităţi accentuate

România a înregistrat un progres economic şi social semnificativ după evenimentele din decembrie 1989: între 1990 şi 2025, PIB-ul real pe locuitor a crescut de aproximativ 2,5 ori, iar speranţa de viaţă a urcat de la 69 de ani în 1997 la 76 de ani în 2023, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Beneficiile dezvoltării nu au fost însă distribuite uniform. Între 1990 şi 2024, venitul real mediu al celor mai bogaţi 1% dintre adulţi a ajuns la un nivel de 6,3 ori mai mare decât cel iniţial, în timp ce venitul jumătăţii cu cele mai mici venituri a crescut cu doar 39%. Astfel, deşi sărăcia extremă s-a redus, o parte a populaţiei continuă să se confrunte cu dificultăţi materiale, arată analiza realizată de specialiştii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Analiza urmăreşte evoluţia bunăstării economice din România în ultimele trei decenii şi jumătate, prin prisma a patru paliere socio-economice: veniturile, starea de sănătate a populaţiei, inegalităţile economice şi sărăcia. Acestea oferă o imagine mai amplă asupra nivelului de trai: veniturile reflectă accesul la bunuri şi servicii, starea de sănătate indică evoluţia speranţei de viaţă, distribuţia veniturilor arată în ce măsură diferitele categorii ale populaţiei beneficiază de creşterea economică, iar indicatorii de sărăcie evidenţiază dificultăţile în acoperirea nevoilor fundamentale. Datele arată un progres semnificativ al nivelului general de trai, dar şi persistenţa unor vulnerabilităţi şi diferenţe importante între categoriile de populaţie, conform comunicatului de presă.

„Dezbaterea publică despre criza costului vieţii din România şi din restul Europei, precum şi protestele violente din Franţa şi Italia, au readus în prim-plan discuţiile despre calitatea vieţii şi inegalităţile economice. Cum putem măsura dacă trăim mai bine decât în trecut şi în ce măsură progresul economic poate coexista cu dificultăţile vieţii de zi cu zi? Nu există un răspuns simplu la aceste întrebări: calitatea vieţii are atât componente obiective, precum sănătatea şi condiţiile materiale, cât şi componente subiective, precum satisfacţia şi sentimentul de siguranţă. Datele indică o creştere substanţială a veniturilor din România în ultimele trei decenii şi jumătate, iar indicatorii de sănătate arată, de asemenea, o îmbunătăţire semnificativă. Pe ansamblul perioadei însă, diferenţele dintre veniturile mari şi cele mici s-au adâncit, dar sărăcia extremă s-a redus semnificativ. Progresul economic înregistrat pe termen lung nu exclude perioadele de scădere a puterii de cumpărare şi nici dificultăţile materiale cu care se confruntă unele gospodării - mediile statistice la nivel naţional nu reflectă întotdeauna situaţia concretă a fiecărei persoane sau gospodării”, explică Marko Balazs, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.

Specialiştii RoEM-UBB FSEGA consideră că, în ultimele decenii, creşterea veniturilor a fost susţinută de mai mulţi factori, precum dezvoltarea instituţiilor, tranziţia la economia de piaţă şi integrarea României în Uniunea Europeană. Pentru continuarea creşterii economice şi a bunăstării, sunt esenţiale servicii publice de calitate, în special în sănătate şi educaţie, stabilitatea finanţelor publice, precum şi stimularea productivităţii, inovaţiei şi antreprenoriatului, potrivit comunicatului de presă.

PIB-ul real pe locuitor a crescut de 2,5 ori după 1990

Creşterea producţiei şi a productivităţii sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea durabilă a nivelului de trai, deoarece susţin creşterea consumului şi dezvoltarea serviciilor publice. Între 1990 şi 2025, produsul intern brut (PIB) real pe locuitor al României, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de aproximativ 2,5 ori. Acest indicator elimină efectul modificării preţurilor şi ţine cont de diferenţele de preţ dintre ţări, oferind o imagine comparabilă a nivelului de dezvoltare economică. PIB-ul pe locuitor măsoară valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse în economie, raportată la populaţie, nu venitul disponibil al fiecărei persoane. Măsurat astfel, ca valoare medie naţională, nivelul de dezvoltare economică s-a apropiat semnificativ de cel din Europa de Vest. După Revoluţie, pe fondul dificultăţilor tranziţiei, ţara a trecut printr-o criză economică îndelungată, iar din anii 2000 creşterea s-a accelerat, deşi evoluţia ulterioară a fost marcată şi de noi crize economice, conform comunicatului de presă.

„Această creştere a fost susţinută de mai mulţi factori. Concurenţa şi iniţiativa privată au contribuit la utilizarea mai eficientă a forţei de muncă şi a capitalului, stimulând totodată inovarea. Un rol important l-a avut şi integrarea europeană. Potrivit estimărilor lui Basile Grassi, profesor de economie la Universitatea Bocconi din Milano, aderarea la Uniunea Europeană a generat, în decurs de 15 ani, o creştere de peste 30% a PIB-ului real pe locuitor în statele din Europa Centrală şi de Est care au aderat în 2004. Deşi România a devenit membră a UE câţiva ani mai târziu, evoluţia sa economică a urmat o traiectorie similară. O parte a acestui efect s-a datorat transferului de tehnologie şi de cunoştinţe către sectorul privat, favorizat de creşterea relaţiilor economice şi a schimburilor comerciale cu Europa de Vest”, spune Marko Balazs.

Speranţa de viaţă a crescut cu şapte ani, dar rămâne sub media vest-europeană

Veniturile mai mari pot contribui la îmbunătăţirea nivelul de trai, mai ales prin posibilitatea de a aloca mai multe resurse pentru sănătate şi de a beneficia de condiţii de viaţă mai bune. Potrivit analizei RoEM-UBB FSEGA, starea de sănătate a populaţiei poate fi evaluată prin mai mulţi indicatori, unul dintre aceştia fiind speranţa de viaţă la naştere, adică numărul mediu de ani pe care i-ar trăi un nou-născut dacă ratele de mortalitate specifice fiecărei vârste, înregistrate într-un anumit an, s-ar menţine pe tot parcursul vieţii. Indicatorul nu măsoară însă direct câţi dintre aceşti ani sunt trăiţi în stare bună de sănătate.

Potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), după aproape două decenii de stagnare, în anii 1980 şi în prima jumătate a anilor 1990, speranţa de viaţă la naştere în România a crescut rapid, de la 69 de ani în 1997 la 76 de ani în 2023. Această evoluţie reflectă o îmbunătăţire semnificativă a stării de sănătate a populaţiei, deşi România continuă să se situeze sub nivelurile înregistrate în ţări precum Italia, unde speranţa de viaţă ajunge la 83,7 ani, şi Franţa, cu 83,3 ani. Unul dintre factorii care au contribuit la această creştere a speranţei de viaţă este scăderea mortalităţii infantile după 1990. Conform datelor ONU, dacă în 1990 aproximativ 24 din 1.000 de copii născuţi vii mureau în primul an de viaţă, în 2024 numărul acestora a scăzut la 6 din 1.000.

„Progresele în îngrijirea medicală, prevenţie şi condiţiile de viaţă mai bune au contribuit la această evoluţie, care nu poate fi atribuită exclusiv sistemului de sănătate. România are în continuare un decalaj important faţă de alte state europene: în 2024, rata mortalităţii infantile era de 2,3 la 1.000 în Italia, 3,4 în Franţa şi 3,6 în Polonia. Mai mult, în România, după ce a coborât la 5,3 la 1.000 din 2021, indicatorul a crescut la 6 la 1 000 în 2024. Prin urmare, deşi progresul pe termen lung este substanţial, el nu este ireversibil şi trebuie susţinut în continuare”, spune Marko Balazs.

Creşterea veniturilor a accentuat inegalităţile

Creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea stării de sănătate se pot produce inegal, astfel că media naţională nu prezintă o imagine completă a calităţii vieţii, apreciază specialiştii RoEM-UBB FSEGA. Înainte de 1989, statul comunist garanta majorităţii populaţiei - cu excepţia importantă a disidenţilor politici - un loc de muncă şi, cel puţin formal, un coş minim de consum. În acelaşi timp, în anii 1980, penuria de alimente şi lipsa căldurii afectau viaţa de zi cu zi. Percepţia unei mai mari siguranţe sociale în acea perioadă poate explica, în parte, nostalgia faţă de regimul comunist. Un sondaj INSCOP realizat din iulie 2025 arată că peste două treimi dintre respondenţi considerau că „statul avea mai multă grijă de cetăţean înainte de 1989, comparativ cu situaţia din prezent”, chiar dacă nivelul general de trai s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de perioada comunistă.

După Revoluţie, creşterea veniturilor a fost distribuită inegal între diferitele categorii ale populaţiei. Conform datelor World Inequality Database (WID), între 1990 şi 2024, venitul real mediu al celor mai bogaţi 1% dintre adulţi a crescut cu aproximativ 5,5% pe an, în medie, în timp ce venitul real mediu al jumătăţii cu cele mai mici venituri a crescut în medie cu doar aproximativ 1% anual. La finalul perioadei, venitul primei categorii ajunsese la un nivel de circa 6,3 ori mai mare decât cel din 1990, în timp ce venitul celei de-a doua categorii crescuse cu 39%. Indicatorul WID măsoară venitul naţional după impozitare, distribuit la nivelul populaţiei adulte, şi include şi valoarea atribuită unor servicii publice. Prin urmare, acesta nu trebuie confundat cu salariul net, precizează specialiştii RoEM-UBB FSEGA.

„Aceste evoluţii arată că veniturile pot creşte inclusiv în rândul categoriilor mai puţin avantajate, în timp ce diferenţa faţă de veniturile celor mai bogaţi se adânceşte. Un astfel de decalaj contribuie la accentuarea inegalităţilor economice şi sociale. Pe de altă parte, analizele Băncii Mondiale pentru perioada 2015-2023 arată o reducere a inegalităţii veniturilor. Cele două rezultate nu se contrazic în mod necesar, deoarece se referă la intervale de timp şi indicatori diferiţi: datele WID surprind evoluţia pe termen lung, între 1990 şi 2024, în timp ce analiza Băncii Mondiale vizează o perioadă mai recentă”, explică Marko Balazs.

Sărăcia extremă a scăzut, dar riscul excluziunii sociale persistă

Datele Eurostat indică o îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor de locuire în România: ponderea populaţiei care nu îşi putea încălzi locuinţa corespunzător a scăzut de la 33,3% în 2007 la 11,9% în 2025. Evoluţia nu a fost constantă. În 2024, proporţia era de 10,8%, ceea ce înseamnă că ultimul an a adus o deteriorare, chiar dacă situaţia este în continuare mai bună decât în 2007.

În paralel, rata sărăciei extreme s-a redus de la 11,1% în 2006 la 0,7% în 2023, potrivit Băncii Mondiale. Indicatorul este calculat pe baza pragului de 3 dolari pe persoană pe zi, la preţurile şi paritatea puterii de cumpărare din 2021. Specialiştii RoEM-UBB FSEGA spun însă că este important de precizat că acest prag, utilizat la nivel global, este unul foarte scăzut, iar faptul că o persoană se situează deasupra lui nu garantează automat un nivel de trai adecvat în România.

Alţi indicatori Eurostat arată că vulnerabilităţile materiale persistă pentru o parte importantă a populaţiei. În 2025, 16,8% dintre români se confruntau cu lipsuri materiale şi sociale severe, ceea ce înseamnă că nu îşi permiteau cel puţin şapte dintre cele 13 bunuri, cheltuieli sau activităţi considerate necesare pentru un trai adecvat. Totodată, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (indicatorul AROPE) era de 27,4% în 2025. Indicatorul include persoanele care se află în cel puţin una dintre următoarele trei situaţii: trăiesc într-o gospodărie cu venituri sub 60% din mediana naţională, se confruntă cu deprivare materială şi socială severă sau, având până la 64 de ani, locuiesc într-o gospodărie în care adulţii au lucrat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă.

Specialiştii RoEM-UBB FSEGA consideră că, deşi ambii indicatori au scăzut în ultimul deceniu, valorile lor arată că o parte semnificativă a populaţiei continuă să se confrunte cu dificultăţi materiale şi sociale. Reducerea sărăciei extreme nu înseamnă, aşadar, dispariţia problemelor cotidiene şi nici eliminarea riscului ca situaţia unor gospodării să se înrăutăţească.

Ce susţine bunăstarea pe termen lung?

Datele analizate arată că, în ultimele trei decenii şi jumătate, veniturile medii au crescut, iar starea de sănătate a populaţiei s-a îmbunătăţit. Sărăcia extremă s-a redus, dar beneficiile dezvoltării economice au fost distribuite inegal, iar progresul înregistrat pe termen lung nu a eliminat dificultăţile cu care se confruntă o parte a populaţiei. În acest context, apar două întrebări importante: care sunt condiţiile necesare pentru continuarea dezvoltării economice şi cum poate contribui statul la distribuirea mai echitabilă a beneficiilor acesteia?, se arată în comunicatul de presă

Potrivit specialiştilor RoEM-UBB FSEGA, pe termen scurt şi mediu, este esenţial accesul la finanţare pentru producţie şi investiţii. Investiţiile străine directe pot aduce nu doar capital, ci şi tehnologie, cunoştinţe şi acces la pieţe noi. Dacă investitorii îşi pierd încrederea în finanţele publice, costurile de finanţare pentru stat şi companii pot creşte, iar accesul la finanţare poate să scadă, afectând investiţiile şi ocuparea forţei de muncă. De aceea, reducerea deficitului bugetar pe o traiectorie credibilă este importantă atât pentru limitarea unei crize a datoriei, cât şi pentru menţinerea încrederii investitorilor.

„O astfel de ajustare poate contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare, dar nu garantează automat creşterea investiţiilor private. Pe termen scurt, majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pot frâna cererea şi activitatea economică. Prin urmare, contează nu doar reducerea deficitului, ci şi modul în care este realizată. Este important să fie protejate investiţiile publice utile şi gospodăriile vulnerabile, care cheltuie o parte semnificativă a veniturilor lor, având astfel un impact important asupra cererii din economie”, explică Marko Balazs.

Potrivit specialiştilor RoEM-UBB FSEGA, pe termen lung, statul trebuie să susţină creşterea productivităţii, astfel încât economia să poată genera mai multă valoare folosind aceleaşi resurse. În primul rând, este nevoie de o educaţie de calitate, care contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor, stimulează inovarea şi facilitează adoptarea tehnologiilor avansate. În plus, o populaţie mai educată şi mai calificată se poate adapta mai uşor la provocările şi oportunităţile viitorului, inclusiv la cele generate de inteligenţa artificială.

În al doilea rând, sunt necesare îmbunătăţirea serviciilor publice şi asigurarea unui acces mai echitabil la educaţie, sănătate şi oportunităţi de angajare. Un sistem de impozitare şi transferuri sociale care protejează mai eficient persoanele cu venituri mici poate contribui, de asemenea, la distribuirea mai largă a beneficiilor dezvoltării, conform comunicatului de presă.

„Printre opţiunile posibile se numără impozitarea progresivă, prin care ponderea impozitului în venit creşte odată cu nivelul acestuia. Efectele unei astfel de măsuri depind însă de modul în care este concepută şi aplicată, precum şi de felul în care sunt utilizate veniturile colectate. În acelaşi timp, sprijinirea persoanelor afectate de schimbările economice şi tehnologice presupune atât protejarea veniturilor, cât şi facilitarea accesului la programe de formare şi la noi oportunităţi de angajare”, spune Marko Balazs.

În al treilea rând, integrarea în piaţa unică europeană şi cooperarea economică cu parteneri precum Statele Unite pot favoriza investiţiile şi transferul de tehnologie. Apartenenţa la Uniunea Europeană oferă României un cadru de reguli şi instituţii, în timp ce apartenenţa la NATO contribuie la securitatea naţională. Pentru ca aceste avantaje să se reflecte în dezvoltarea economică, sunt necesare politici interne previzibile şi instituţii funcţionale. Îmbunătăţirea durabilă a calităţii vieţii presupune atât o economie mai productivă, cât şi servicii publice accesibile şi mai multă siguranţă în viaţa de zi cu zi, se mai arată în comunicatul de presă.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comandă “Constituţia Libertăţii „E” “Citeste “Constituţia Libertăţii „E” “Read SUPPLEMENT BURSA THE CONSTITUTION OF LIBERTY „E” “
Mirosul Crăciunului
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

19 Noi. 2026
Euro (EUR)Euro5.3442
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8553
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.7666
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.3930
Gram de aur (XAU)Gram de aur583.0471

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
raobooks.com
rod-print.ro
Cotaţii fonduri mutuale
energyexpo.eu
Harta noii economii fragmentate
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Comanda carte
40 de nopţi albe
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb