Analiză XTB, Claudiu Cazacu: Banca Centrală Europeană lansează Pontes

Europa începe să-şi rescrie arhitectura financiară, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către XTB România. Anunţul BCE din 21 septembrie mută tehnologia blockchain în infrastructura oficială a sistemului financiar, cu promisiunea unor tranzacţii mai rapide şi costuri mai mici. Pentru România, efectele nu vor fi imediate, dar se vor transmite în timp prin băncile, companiile şi fluxurile comerciale conectate la zona euro, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.

Acum câteva zile, Banca Centrală Europeană a lansat Pontes, un sistem bazat pe tokenuri (jetoane) digitale care permite decontarea tranzacţiilor utilizând moneda băncilor centrale. Sistemul de registru distribuit (DLT) utilizează tehnologia de tip blockchain pentru a lega platforme dezvoltate privat de sistemul de plăţi TARGET, marcând trecerea blockchain în domeniul oficial în Europa. Banca Centrală Europeană îşi va investi o parte din propriile rezerve în instrumente de tip token, se arată în comunicat.

Vorbim despre un moment istoric, care indică deschiderea zonei Euro pentru activele digitale şi prefigurează introducerea monedei Euro digitale, al cărei calendar de desfăşurare se întinde, însă, pe mai mulţi ani. Un proiect pilot ar urma să înceapă în septembrie 2027, iar prima emisiune de monedă digitală ar fi posibilă în 2029, conform consultantului XTB.

Ce este, de fapt, tokenizarea?

Prin tokenizare, sunt emise sau reprezentate active financiare şi monetare, iar tranzacţiile sunt înregistrate în mod descentralizat sau distribuit, informează Claudiu Cazacu.

De ce e importantă vestea anunţată de Banca Centrală Europeană? Pentru adoptarea pe scară largă a tehnologiei, ancorarea în active considerate fără risc, deci emise de banca centrală, este esenţială. Decizia BCE permite exact asta: utilizarea ”şinelor” băncilor centrale din sistemul zonei Euro pentru a transfera active şi instrumente monetare între participanţi care se pot afla la mare distanţă, şi care utilizează tehnologii blockchain comerciale, deja disponibile, punctează Claudiu Cazacu.

În pieţele financiare de volum mare, instituţional, se obţin atât viteză de execuţie, cât şi economii de costuri, grupând etape multiple şi introducând automatizări şi contracte inteligente complexe. Deşi acum orarul este cel al băncilor, în viitor se poate merge spre compensare-decontare continuă, 24 din 24, 7 zile pe săptămână. Eficienţa generală a sistemului financiar ar avea de câştigat, sporind competitivitatea şi introducând posibilităţi noi. Tehnici avansate de condiţionare a plăţilor ar permite simplificarea aspectelor juridice şi reduce costurile pentru companii, potrivit consultantului XTB România.

Aceasta este o săptămână plină pentru domeniul de plăţi la nivel bancar, o situaţie rară. În Marea Britanie, bănci majore au dus la capăt două tranzacţii de refinanţare ipotecară, folosind depozite sub formă tokenizată şi, separat, au operat digital o plată între doi clienţi simulând o achiziţie online, se precizează în comunicat.

Testul realităţii abia acum începe

Banca Angliei a semnalat că preferă depozitele tokenizate în locul utilizării stablecoins, monede digitale legate de valoarea uneia clasice, precum dolarul sau Euro. Deşi abordarea este diferită, atât BCE, cât şi Banca Angliei doresc menţinerea băncilor centrale şi a celor comerciale în centrul emiterii şi circulaţiei banilor în detrimentul instrumentelor de tipul stablecoin emise de entităţi private, arată Claudiu Cazacu.

Testul realităţii este, însă, abia la început. Săptămânile următoare vor fi decisive pentru adoptarea tehnologiei şi, dacă se încheie cu succes, BCE ar livra ceea ce industria nu a reuşit să dezvolte până acum: accesul direct la banii emişi de băncile centrale, conform sursei citate.

Concurenţa cu DTCC din SUA (operatorul central al pieţei americane pentru procesarea şi finalizarea tranzacţiilor) este strânsă: în octombrie arhitectura de compensare-decontare, care face operaţiunile pe burse să funcţioneze, primeşte o nouă opţiune de infrastructură care utilizează tokenuri. Deşi operează în regiuni diferite, cu monede diferite, BCE şi DTCC concurează pentru a defini cadrul în care, în viitor, vor funcţiona non-stop plăţile transfrontaliere. Miza este majoră. Arhitectura sistemului financiar internaţional se rescrie, iar cine setează regulile obţine ample beneficii, punctează reprezentantul XTB România.

Dacă proiectul va avea succes, băncile ar primi alternative acceptate pentru stablecoins şi ar dobândi interoperabilitate cu alte proiecte blockchain. Eficienţa şi diminuarea riscurilor de lichiditate şi credit ar aduce câştiguri sporite, observate în cele din urmă de proprii acţionari. Pentru firme şi consumatori, costurile mai reduse ar urma să fie oglindite în servicii mai bune şi mai ieftine, dar nu este clar în ce orizont de timp şi cu ce amploare, se arată în comunicat.

Pentru România, efectele nu se grăbesc să apară

În România, aflată în afara zonei Euro, efectele nu se vor vedea imediat. Prin legăturile strânse cu economia şi sistemul financiar ale zonei Euro, însă, vor fi transmise rezultatele unei mai mari fluidităţi a tranzacţiilor şi reduceri a costurilor, dar cu decalaj temporal şi amortizate faţă de statele din uniunea monetară, informează Claudiu Cazacu.

Riscuri operaţionale sau de securitate cibernetică sunt, la rândul lor, prezente, dar probabil gestionabile în prezent. Dezvoltarea foarte rapidă a inteligenţei artificiale ar putea crea, însă, în viitor, o nouă suprafaţă de atac pentru actori fără intenţii bune, ceea ce va impune investiţii ample în protejarea infrastructurii financiare, arată Claudiu Cazacu. Momentul 21 septembrie va intra în istorie, însă la scara cetăţenilor europeni, el ar putea fi mai relevant drept o etapă pregătitoare pentru Euro digital, potrivit comunicatului de presă remis redacţiei de către XTB România.