Aon România, la 20 de ani: inteligenţa artificială schimbă piaţa muncii, dar avantajul competitiv rămâne pregătirea oamenilor

Aon România, parte a Aon plc, companie globală de servicii profesionale specializată în soluţii de risc, capital uman şi sănătate, marchează 20 de ani de activitate pe piaţa locală într-un moment în care organizaţiile din România şi din regiune îşi regândesc relaţia cu oamenii, tehnologia şi performanţa. Potrivit studiului Aon Human Capital Trends 2026, inteligenţa artificială a trecut rapid de la experiment la implementare: 73% dintre organizaţii declară că au introdus sau pilotează deja soluţii de AI. În acelaşi timp, doar 18% spun că majoritatea angajaţilor au participat, în ultimele 12 luni, la programe de reskilling sau upskilling în zona inteligenţei artificiale, ceea ce evidenţiază un decalaj important între ritmul transformării tehnologice şi pregătirea oamenilor pentru noul mod de lucru, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

După două decenii de prezenţă în România, Aon observă o schimbare profundă în modul în care organizaţiile privesc asupra capitalului uman. Dacă în 2005 agenda de HR era dominată de administrare, recrutare şi controlul costurilor, astăzi aceasta este definită de transformarea digitală, dezvoltarea competenţelor, leadership, transparenţă şi gestionarea riscurilor asociate forţei de muncă. Oamenii nu mai sunt priviţi doar ca resursă operaţională, ci ca unul dintre principalele avantaje competitive ale unei organizaţii.

„În ultimii 20 de ani, am trecut de la ideea de «cost de personal» la cea de investiţie în capital uman. Angajaţii nu mai sunt doar un input într-un tabel de costuri, ci principalul diferenţiator competitiv. HR-ul nu mai este o funcţie de suport, ci un actor central în definirea şi implementarea strategiei de business”, a declarat Adrian Löw-Vesa, Head of Human Capital, Romania & CEE at Aon.

Concluziile studiului Human Capital Trends 2026 confirmă această schimbare. La nivel global, 44% dintre organizaţii au implementat deja soluţii bazate pe inteligenţă artificială, iar alte 29% se află în etapa de pilotare. Totodată, 81% utilizează AI pentru creşterea eficienţei operaţionale, iar 80% pentru automatizarea activităţilor repetitive. Cu toate acestea, doar 35% declară că dezvoltarea competenţelor angajaţilor reprezintă unul dintre obiectivele principale ale implementării AI.

„Vedem aceeaşi tendinţă şi în România. Tot mai multe organizaţii integrează inteligenţa artificială în procesele interne, dezvoltă instrumente bazate pe AI sau testează noi modalităţi de lucru. Însă tehnologia produce valoare doar atunci când oamenii sunt pregătiţi să o folosească. Cea mai mare provocare nu este implementarea AI, ci dezvoltarea competenţelor necesare pentru a lucra eficient alături de această tehnologie”, a adăugat Adrian Löw-Vesa.

Diferenţa dintre organizaţiile care folosesc inteligenţa artificială doar pentru eficienţă şi cele care o integrează strategic devine tot mai vizibilă. Primele urmăresc reducerea timpilor de lucru, optimizarea costurilor şi automatizarea proceselor existente. Celelalte folosesc AI pentru a regândi roluri, procese, colaborarea dintre echipe şi dezvoltarea oamenilor, transformând tehnologia într-un avantaj competitiv pe termen lung.

„Organizaţiile care folosesc AI doar pentru eficienţă optimizează prezentul. Cele care îl folosesc strategic îşi reproiectează rolurile, modul de colaborare şi parcursul de carieră. Diferenţa este că primele îmbunătăţesc ceea ce există deja, iar celelalte îşi construiesc avantajul competitiv al viitorului”, a explicat Adrian Löw-Vesa.

Studiul arată că, în următorii trei ani, cele mai importante competenţe pentru succesul organizaţiilor vor fi adaptabilitatea şi managementul schimbării, leadershipul şi coordonarea echipelor, precum şi alfabetizarea digitală şi adoptarea noilor tehnologii. Tendinţa confirmă că piaţa muncii se îndepărtează de expertiza statică şi pune tot mai mult accent pe capacitatea oamenilor de a învăţa continuu şi de a se adapta într-un mediu aflat în permanentă schimbare.

În România, această evoluţie reflectă transformările accelerate ale ultimelor două decenii. Aderarea la Uniunea Europeană, dezvoltarea sectorului tehnologic şi a serviciilor, pandemia, extinderea muncii hibride şi digitalizarea au schimbat profund atât modul în care companiile îşi organizează activitatea, cât şi aşteptările angajaţilor. Dacă în urmă cu 20 de ani stabilitatea şi siguranţa locului de muncă reprezentau principalele criterii de alegere a unui angajator, astăzi candidaţii caută oportunităţi de dezvoltare, flexibilitate, leadership autentic şi organizaţii capabile să ţină pasul cu schimbările tehnologice.

„În ultimii 20 de ani, piaţa muncii din România a devenit mult mai matură şi mai competitivă. Astăzi, organizaţiile nu mai concurează doar prin salarii, ci şi prin oportunităţile de dezvoltare pe care le oferă şi prin capacitatea lor de a pregăti oamenii pentru viitorul muncii. În contextul accelerării adoptării AI, investiţia în competenţe devine unul dintre cele mai importante diferenţiatoare pentru orice angajator”, a subliniat Adrian Löw-Vesa.

După două decenii de activitate în România, Aon îşi reafirmă angajamentul de a sprijini organizaţiile în gestionarea transformărilor care modelează viitorul muncii. Experienţa acumulată pe piaţa locală şi la nivel internaţional confirmă că tehnologia poate accelera performanţa, însă avantajul competitiv va continua să fie determinat de oamenii care ştiu să o utilizeze şi de organizaţiile care investesc consecvent în dezvoltarea lor.