Asociaţia Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie: Românii vor plăti printre cele mai mari preţuri din Europa în domeniul energiei; De ce?

Asociaţia Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie (A.P.C.E.) atrage atenţia, în cadrul unui comunicat remis redacţiei, asupra faptului că românii şi firmele din România vor plăti printre cele mai mari preţuri din Europa în domeniul energiei. Documentul A.P.C.E. arată: "Producem puţin şi scump, furnizăm scump, distribuim scump şi avem o autoritate de reglementare inexistentă pentru consumatori”. Sursa citată face o analiză a situaţiei şi menţionează:

"1. Producem puţin şi scump

România nu produce suficientă energie şi ceea ce produce este nejustificat de scumpă.

- Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din ţară, vinde energia de 3-4 ori mai scump decât omologii lor din vestul Canadei, la ieşirea din centrală. Nici până astăzi nu au putut explica cum pot vinde energia activa cu 0,45 lei/kWh fără taxe, în timp ce, în British Columbia, acelaşi preţ include deja toate taxele şi este livrat până la consumator.

- Nuclearelectrica produce cu un cost mediu de 0,45 lei/KWh, faţă de 0,34 lei/KWh în Europa de Vest.

- Energia produsă din termocentrale pe cărbune este şi scumpă, şi poluantă. Deşi Europa are un cost mediu de 0,37 lei/KWh, în România preţul variază între 0,42 şi 0,55 lei/KWh - iar mare parte din costuri nu sunt tehnologice, ci ţin de ineficienţă, salarii umflate şi interese sindicale.

România nu-şi poate acoperi vârfurile de consum din producţia proprie. Ministrul Energiei recunoaşte acest lucru public, după doi ani de mandat. Aşa se ajunge ca la prânz să exportăm ieftin, iar seara să importăm scump. Iar vina, ni se spune, ar fi a consumatorului care nu se adaptează la „programul” de producţie al energiei. Nimic despre preţul mare al energiei care iese de la hidro/termo centrală.

Înainte de 2020, preţul energiei era de aproximativ 0,50 lei/kWh cu TOATE taxele incluse. Ce s-a întâmplat în aceşti 5 ani de s-a triplat? Poate că, în zona de energie, se trăieşte ca-n Rai? Poate că apa Dunării s-a «scumpit»? Sau profiturile companiilor din energie au crescut exponenţial? Ministerul Energiei a facut ceva ca energia sa fie ieftina?

Nu ştim...

2. Marii furnizorii fac profituri enorme în România

Plafonarea din 2022 încoace a costat statul român 32 miliarde lei. La ora actuală, 5 miliarde nu au fost încă achitate. Aceşti bani au venit probabil ca BONUS pentru furnizorii de energie şi gaze din România... Politicul a fost si este şantajat cu aceste sume restante. Cu alte cuvinte, aici sunt banii noştri din taxe, accize, impozite şi chiar împrumuturi externe...

-Premier Energy recunoaşte o marjă de profit de 176%. Cumpără energia de la prosumatori cu 0,30 lei/kWh şi o vinde cu 0,84 lei/kWh.

-Hidroelectrica cumpără de la prosumatori cu 0,28 lei/kWh şi vinde cu 0,45 lei/kWh - nu cunoaştem preţul de producţie, fiind «secret commercial». Bănuim că este undeva la 0,15 lei/kWh, dar asta depinde de sporurile şi bonusurile pentru personalul din conducere şi dorinţa de a încasa dividende a statului român. Profitabilitate are undeva la 40% conform datelor publice cu media salariului brut de 17.300 lei pe 2025 la 3570 salariati.

- Engie, în schimb, încearcă să cumpere energia de la prosumatori cu 0,10 lei/kWh şi să vândă cu 0,793 lei/kWh - un adaos de aproape 800%.

România fiind reglementată energetic haotic, atât Premier Energy, dar mai ales PPC, venind cu «inspiraţie» din Grecia însorită, au achiziţionat, construit şi dezvoltat numeroase parcuri fotovoltaice, devenind din furnizori... producători ieftini de energie, valorificând-o scump consumatorilor din România.

3. Distribuţia, scumpă şi neperformantă

Costul distribuţiei energiei electrice în România cu Transelectrica cu tot variază între 0,40 şi 0,49 lei/KWh - adica, enorm. În unele zone ale ţării, reţelele sunt vechi, subdimensionate şi fără investiţii. Tarifele de distribuţie nu reflectă realitatea din teren: calitatea serviciilor e slabă, iar infrastructura nu poate gestiona surplusul de energie generat de prosumatori. Transelectrica a încasat nejustificat fără să transporte un electron, nu mai puţin de 18 miloane de euro în 2024. Cu concursul ANRE.

De peste un deceniu, nu s-au făcut investiţii semnificative în reţelele cedate operatorilor privaţi. Acum, consecinţele se simt: prosumatorii se îndreaptă spre soluţii de stocare, exasperaţi de incapacitatea reţelelor de a prelua energia produsă la prânz.

4. ANRE - autoritate doar cu numele

În loc să reglementeze eficient, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) se limitează la amenzi simbolice. Numirile politice şi lipsa de expertiză au transformat-o într-o instituţie care apără mai degrabă interesele marilor companii din energie - cele care îi alimentează bugetul de salarii şi privilegii.

ANRE este o instituţie ruptă de realitatea consumatorului, care nu mai are nicio legătură cu scopul pentru care a fost înfiinţată. Reforma este urgentă, dar, din păcate, nici Parlamentul nu are pârghii reale asupra unei structuri care s-a dorit autonomă şi a devenit altceva”.

A.P.C.E. concluzionează: "Românii plătesc pentru o energie produsă scump si ineficient, distribuită prost, vândută scump şi reglementată haotic. În timp ce marile companii din energie îşi multiplica profiturile, cetăţenii - fie că sunt consumatori simpli, fie prosumatori - rămân spectatori captivi într-un sistem nedrept, dezechilibrat şi netransparent”, atenţionând: "O energie scumpă nu va reduce deficitul bugetar. Dar va adânci radicalizarea cetăţenilor şi scăderea încrederii în orice instituţie a statului”.