AUR a prezentat motivele pentru care nu votează Guvernul Mureşan

AUR a prezentat, luni, motivele pentru care nu votează Guvernul Siegfried Mureşan în Parlament, iar liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a arătat că acest program conţine şi câteva prevederi periculoase, precum interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin care, în opinia sa, se va distruge educaţia şi sănătatea, potrivit declaraţiilor citate.

Purtătorul de cuvânt al AUR, Ştefăniţă Avrămescu, a declarat că de mai bine de o săptămână asistăm la un joc prost şi la o dovadă de neseriozitate din partea celor care ar trebui să vină în faţa românilor cu program de guvernare, cu listă de miniştri şi cu toate detaliile privind ce se va întâmpla cu România în următorii ani.

Avrămescu a precizat că ceea ce s-a văzut a fost mai degrabă o bătaie de joc, iar aceştia au venit prima oară cu o schiţă de şase pagini, în care nu înţelegea nimeni nimic şi care părea că îşi bate joc de toţi românii.

Avrămescu a subliniat că, după trei luni de când s-a făcut nominalizarea lui Siegfried Mureşan, aceştia nu au fost în stare să creeze nimic altceva decât o fiţuică de şase pagini.

Avrămescu a menţionat că li s-a prezentat un program de guvernare, prima dată în sinteză, iar această sinteză nu are niciun fel de fundamentare, niciun fel de date, niciun fel de studii de impact, absolut nimic, iar acesta este modul în care PNL, USR şi UDMR au tratat toată discuţia privind formarea unui nou guvern.

Avrămescu a precizat că în acest weekend, comisiile de specialitate ale AUR au analizat în detaliu programul de guvernare pe care l-a prezentat Siegfried Mureşan în spaţiul public.

Petrişor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat că AUR nu poate vota Guvernul Mureşan, în primul rând din cauza miniştrilor care au făcut parte din vechile cabinete şi care se regăsesc pe această listă.

Peiu a precizat că un al doilea motiv este faptul că Siegfried Mureşan vrea să păstreze direcţia economică a Guvernului Bolojan, pe care AUR l-a demis prin moţiune de cenzură, iar un al treilea motiv este că acest program este o listă de promisiuni, nu un program în adevăratul sens al cuvântului, şi nu conţine termene sau valori precise.

Peiu a dat exemple de miniştri pe care AUR îi consideră incompatibili cu viitorul acestei ţări, printre care Alexandru Nazare, autorul creşterilor de taxe din iulie-august 2025, Sebastian Burduja, la Energie, considerat vinovat de faptul că nu s-au finalizat investiţiile pentru care exista finanţare, Oana Ţoiu, responsabilă de renunţarea dreptului la veto din partea României în Consiliul European, Diana Buzoianu, la Mediu, sancţionată cu o moţiune simplă votată de Senat, Radu Miruţă, la Apărare, în contextul scandalului încredinţării directe a 10 miliarde de euro prin contracte în domeniul înzestrării, Cseke Attila, la Dezvoltare, care a patronat dezastrul din programul Anghel Saligny, Cătălin Drulă, la Transporturi, care a iniţiat Ordonanţa de Urgenţă din 2021 ce a dus la condamnarea României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene într-o cauză de 700 de milioane de euro, şi Tanczos Barna, la Agricultură, în mandatul căruia s-a obţinut interdicţia pentru exportul de rumegătoare mici din România.

Peiu a precizat că, în opinia sa, continuarea programului Bolojan, pe care AUR o consideră nocivă, se referă la menţinerea cotelor de TVA, la menţinerea cotei de impozitare pe dividende, la menţinerea pragului pentru microîntreprinderi, la suprataxarea sau menţinerea suprataxării prin CASS a contractelor cu timp redus de lucru, la imprecizia privind indexarea pensiilor şi la păstrarea catastrofalei decarbonizări, atât a sectorului de producţie, cât şi a celui de încălzire.

Peiu a prezentat şi ce lipseşte din acest program de guvernare, respectiv faptul că se doreşte întoarcerea TVA la 19% cotă standard, însă nu se precizează când şi în ce condiţii, cât va fi creşterea economică, cât va fi rata inflaţiei, cât va fi cursul mediu de schimb, cât va fi deficitul bugetar, cât vor fi salariul minim pe economie şi salariul mediu pe economie, cât va fi pensia minimă şi cât va fi valoarea punctului de referinţă.

Peiu a subliniat că este primul program de guvernare care nu conţine aceste date, iar în istoria României de după 1990 nu mai există un program de guvernare fără aceste date precise, iar acest program este imprecis şi ambiguu.

Peiu a dat exemple de prevederi imprecise, printre care promisiuni de reducere a numărului de parlamentari cu 60, care de fapt sunt 54 în altă pagină sau 53, deşi poporul a votat să fie redus numărul de parlamentari cu 165, comasări de agenţii fără precizarea cărora, când şi în ce condiţii, analiza companiilor de stat, calculul corect al numărului de personal, termene imprecise pentru centralele pe gaze Iernut şi Mintia, legea salarizării, în formă imprecisă, evaluare, reaşezare, reducere, termeni imprecişi care nu conţin exprimări cantitative, consolidarea managementului spitalelor publice, fără a se preciza ce înseamnă acest lucru, trasee medicale integrate şi predictibile pentru pacienţii oncologici, în contextul în care problema reală este lipsa medicamentelor, şi recalcularea cuantumului pensiei după contribuţie şi vechime pentru sistemele din apărare.

Peiu a avertizat că sunt şi câteva prevederi periculoase, printre care interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, despre care a spus că va distruge educaţia şi sănătatea, în contextul în care în educaţie există deja o criză majoră de profesori la informatică, fizică şi matematică, cu suplinitori la matematică în Bucureşti.

Peiu a precizat că programul de guvernare a uitat de Complexul Energetic Oltenia, care asigură peste 12% din energia ţării, de centralele noi de la Turceni şi Işalniţa şi de finalizarea inelului de 400 de kilovolţi, despre care a spus că este prima dată în 20 de ani când aude că nu mai este o prioritate.

Peiu a menţionat şi prevederea privind capacitatea spitalicească ce se adaptează nevoilor reale, cu paturile cu grad redus de ocupare care se reconvertesc, despre care a spus că ştim ce a însemnat asta în 2010.

Peiu a criticat şi instituirea unui Consiliu consultativ al societăţii civile pentru integrarea expertizei externe, evaluarea politicilor şi semnalarea riscurilor privind libertatea, pe care a numit-o cenzură, precum şi crearea unei structuri centrale de tip strat com pentru coordonarea politicilor, procedurilor şi răspunsului instituţional în domeniul rezilienţei informaţionale şi al combaterii ingerinţelor informaţionale, pe care a numit-o din nou cenzură, precizând că sunt lucruri periculoase care nu pot fi admise într-o societate democratică.