Aurul se îndreaptă către un nou maxim istoric, în contextul în care Bundesbank ia în calcul creşterea rezervelor oficiale

Analiştii şi investitorii de pe pieţele internaţionale anticipează că preţul aurului ar putea înregistra un nou record istoric în următoarele 12-18 luni, pe fondul incertitudinilor geopolitice, al persistenţei inflaţiei şi al achiziţiilor derulate de băncile centrale, relevă o analiză de piaţă realizată de compania Tavex România şi remisă redacţiei printr-un comunicat de presă. După un vârf de aproximativ 5.500 de dolari pe uncia troy atins în ianuarie 2026, cotaţia metalului preţios a parcurs o corecţie până în jurul valorii de 4.100 de dolari, însă analiştii citaţi de Financial Times mizează pe un nou maxim istoric, în timp ce banca de investiţii Goldman Sachs prognozează o revenire la 4.900 de dolari pe uncie până la sfârşitul anului 2026, cu circa 800 de dolari peste nivelul prezent, precizează sursa menţionată.

Un factor catalizator provine din Germania, unde preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a pledat la începutul acestei luni, în cadrul unui discurs susţinut la Sorrento, în Italia, pentru diversificarea activelor de rezervă prin sporirea deţinerilor de aur, se arată în comunicatul de presă transmis de Tavex. Şeful băncii centrale germane a argumentat că, deşi randamentele obligaţiunilor de stat au devenit mai atractive, nivelul ridicat al datoriilor publice amplifică riscul de credit asociat titlurilor suverane, context în care riscurile geopolitice impun o regândire a rezervelor valutare, notează sursa citată. Poziţia este una de cotitură pentru zona euro, având în vedere că Bundesbank nu a mai achiziţionat aur de aproape trei decenii şi a evitat astfel de tranzacţii chiar şi în etapele postbelice cu excedente mari de dolari, din considerente de echilibru transatlantic, arată analiza menţionată.

„Ne aflăm într-o etapă de acumulare, după corecţia neaşteptată înregistrată la începutul acestui an. Pentru a susţine o nouă creştere, este nevoie să vedem achiziţii din partea mai multor categorii de investitori, iar semnalul transmis de băncile centrale, care sunt cei mai mari jucători din piaţă, este deosebit de important. Ar fi cu atât mai interesant dacă băncile centrale din Europa de Vest s-ar alătura acestui trend, aşa cum sugerează semnalele primite săptămâna trecută. Un astfel de scenariu ar transmite un semnal puternic pieţei şi ar putea determina o creştere rapidă a preţurilor către un nou nivel, mai ridicat”, a declarat managerul de trezorerie al Tavex România, Victor Dima, în comunicatul de presă citat.

Potrivit unui sondaj realizat de World Gold Council în rândul a 74 de bănci centrale şi publicat în luna iunie a acestui an, citat în comunicat, 45% dintre instituţiile participante intenţionează să îşi sporească deţinerile de aur în următoarele 12 luni - cea mai ridicată pondere de la lansarea barometrului în 2018 -, în timp ce o singură bancă ia în calcul vânzarea din rezerve. Reprezentanţii Tavex România explică în analiza transmisă că fenomenul marchează o reaşezare structurală a sistemului monetar mondial comparabilă cu abandonarea acordului de la Bretton Woods din 1971, obligaţiunile guvernamentale pierzând treptat statutul exclusiv de ancoră în favoarea activelor fizice de refugiu.

„Cu alte cuvinte, asistăm la o transformare structurală lentă, dar semnificativă, a sistemului monetar global. O schimbare chiar mai amplă decât destrămarea sistemului Bretton Woods şi decizia preşedintelui american Richard Nixon de a suspenda convertibilitatea dolarului în aur, în 1971. În esenţă, asistăm la o înlocuire treptată a obligaţiunilor guvernamentale din poziţia de principal activ de rezervă al băncilor centrale şi la revenirea aurului la rolul pe care l-a avut timp de secole”, a subliniat Victor Dima în comunicatul remis de companie.