Avansul BVB, frânat de conflictul din Iran

Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat creşteri în cea mai mare parte a lunii februarie, în condiţiile apropierii perioadei de raportare a rezultatelor financiare preliminare ale companiilor pentru ultimul trimestru şi întregul an 2025, al aşteptărilor privind propunerile de dividende şi bugetelor de venituri şi cheltuieli propuse pentru acest an, mişcare ce a fost curmată de un val de vânzări declanşat de conflictul din Iran, cu impact în primul rând asupra preţului petrolului.

Indicele BET, al celor mai lichide douăzeci de titluri ale pieţei noastre, a încheiat luna februarie cu o creştere de circa 3,4%, la 28.112 puncte, după ce, în data de 23 februarie, coşul de acţiuni atinsese un nou record istoric, de 29.446 de puncte, în vreme ce indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, s-a apreciat cu 1,8%, până la 5.605 puncte.

În Statele Unite, unde pieţele sunt sub presiune, pe de o parte din pricina temerilor privind impactul inteligenţei artificiale asupra modelelor de afaceri ale unor companii consacrate, în special din industria software, şi, pe de altă parte, a îngrijorărilor că investiţiile masive în AI nu vor produce rezultatele aşteptate, indicele S&P 500 a încheiat luna februarie cu un declin de 0,9%, în vreme ce Nasdaq Composite, al companiilor de tehnologie, s-a depreciat cu 3,4%. De partea noastră a Atlanticului, indicele Stoxx 600 a urcat cu 3,7%, în timp ce indicele DAX al bursei din Frankfurt s-a apreciat cu 3%, în luna februarie, dar, la finele săptămânii trecute, coşurile de acţiuni erau într-o corecţie severă, în principal din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu.

Începând cu 28 februarie 2026, Statele Unite şi Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, care a ripostat prin lansarea de rachete şi drone asupra unor ţinte militare din regiune şi a generat blocarea aproape completă a traficului în Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel global, context care a alimentat creşterea puternică a preţului ţiţeiului. Or, scumpirea petrolului alimentează inflaţia şi afectează creşterea economică, ceea ce poate conduce la stagflaţie sau, într-un scenariu mai sumbru, la recesiune.

• Acţiunile Transgaz, Premier Energy şi Transelectrica - cele mai mari creşteri din BET

La Bursa de Valori Bucureşti, evoluţiile preţurilor acţiunilor companiilor au fost mixte luna trecută. Titlurile transportatorului de gaze naturale Transgaz Mediaş au avut o creştere de circa 21% luna trecută, într-o mişcare de continuare a trendului ascendent început în vara anului trecut, pe fondul rezultatelor financiare excelente, al perspectivelor creşterii activităţii companiei odată cu operaţionalizarea proiectului Neptun Deep şi a renunţării de către Uniunea Europeană la produsele energetice provenite din Rusia. Totuşi, pentru trimestrul al patrulea al anului trecut, Transgaz a raportat o scădere de circa 18% a profitabilităţii, declin provenit în principal din ajustări privind deprecieri de creanţe şi elemente legate de provizioane, dinamică ce a adus o corecţie a preţului acţiunilor, ce-i drept într-un context general de piaţă negativ.

Titlurile companiei de infrastructură energetică Premier Energy, ce au urcat cu 19,7% luna trecută, şi-au continuat, de asemenea, trendul ascendent început în toamna anului 2025, susţinut de rezultatele foarte bune raportate de companie şi de expansiunea sa regională, totul într-un context favorabil furnizorilor de energie electrică, odată cu liberalizarea pieţei. Pentru trimestrul al patrulea al anului trecut, Premier Energy a raportat un profit net de 7,3 milioane de euro, faţă de o pierdere în aceeaşi perioadă a anului anterior, în contextul creşterii veniturilor cu 21%.

Acţiunile transportatorului de energie electrică Transelectrica s-au apreciat cu 18,5% luna trecută, în contextul majorării tarifelor percepute începând cu acest an, evoluţie ce ar trebui să se reflecte în profitabilitatea societăţii. Pe de altă parte, rezultatul net preliminar al companiei aferent celui de-al patrulea trimestru din 2025 a scăzut cu 17%, în principal ca urmare a trecerii impozitului pe profit de la venit la cheltuială.

• Conducerea OMV Petrom a propus un dividend cu randament de 5%

Acţiunile producătorului de petrol şi gaze OMV Petrom au avut o scădere de 4,5% luna trecută, în condiţiile în care compania a anunţat că titlurile sale nu vor mai face parte din indicii de pieţe emergente ai furnizorului global FTSE Russell, ca urmare a neîndeplinirii criteriului de eligibilitate privind lichiditatea, ceea ce a generat ordine de vânzare din partea investitorilor instituţionali ce urmăresc aceşti indici/ Conducerea companiei a propus alocarea unui dividend cu randament net de 5%, raportat la ultimul preţ al acţiunii de luna trecută. Titlurile Romgaz, partenerul OMV Petrom în proiectul Neptun Deep de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră, au avut o creştere de 2,5%, în februarie.

Acţiunile producătorului şi furnizorului de energie Hidroelectrica au avut o creştere de 5% luna trecută, compania raportând un profit în creştere cu 66% pentru ultimul trimestru al anului, în urma unor condiţii hidrologice favorabile şi a liberalizării pieţei, dar, la nivelul anului, rezultatul net a fost în scădere. Titlurile Nuclearelectrica s-au depreciat cu 6,8% în februarie, chiar dacă compania a raportat o creştere puternică a profitului pentru ultimul trimestru al anului.

• Dividende cu randamente de circa 3% pentru instituţiile de credit; Banca Transilvania vrea să aloce şi acţiuni gratuite

Titlurile băncilor din indicele BET au avut creşteri luna trecută, instituţiile de credit raportând creşteri de venituri, dar stagnarea profitabilităţii la nivel anual. BRD-Groupe Societe Generale, ale cărei acţiuni s-au apreciat cu 5,4% în februarie, a propus investitorilor alocarea unui dividend cu randament net de 3%, comparativ cu ultimul preţ al titlurilor de la finele lunii, în vreme ce Banca Transilvania, ale cărei acţiuni s-au apreciat cu 6,3% în februarie, vrea să aloce un dividend cu randament de 3,1% şi acţiuni gratuite.

La capitolul scăderi au ieşit în evidenţă titlurile Antibiotice Iaşi, care s-au depreciat cu 7,8% luna trecută, în condiţiile în care compania a raportat venituri în stagnare pentru întregul an 2025 şi un profit brut de 60,1 milioane lei, în linie cu media ultimilor cinci ani, dar în scădere cu 42% comparativ cu rezultatul obţinut în anul 2024.

Titlurile Electrica s-au depreciat cu 4,1% luna trecută, chiar dacă furnizorul şi distribuitorul de energie electrică a raportat o creştere puternică a profitabilităţii, inclusiv pentru ultimul trimestru al anului trecut, când rezultatul net s-a majorat cu circa 126%, în condiţiile creşterii veniturilor. Acţiunile companiei se situează pe un trend ascendent clar, demarat în partea a doua a anului trecut, astfel încât corecţia actuală pare, cel puţin deocamdată, o marcare de profit.

Titlurile distribuitorului de bunuri de larg consum Aquila s-au depreciat cu 3,3% luna trecută, în condiţiile în care profitul net al companiei a coborât cu 45% în anul trecut, în principal din cauza creşterii puternice a cheltuielilor financiare.

• Discount-uri de tranzacţionare situate între 65% pentru Infinity Capital şi 34% în cazul Evergent Investments

Indicele BET-FI, al fostelor SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a înregistrat o scădere de 0,6%, până la 102.750 de puncte, fiind singurul coş de acţiuni de la BVB ce s-a depreciat în luna februarie, pe fondul declinului titlurilor FP.

Ministerul Finanţelor şi Lion Capital au reuşit să răstoarne configuraţia Comitetului Reprezentanţilor Acţionarilor, stabilită în toamna anului trecut, şi să limiteze la un an mandatul administratorului Franklin Templeton, ceea ce a generat un val de vânzări de acţiuni FP, probabil din partea unor investitori de retail, astfel încât cotaţia fondului s-a depreciat cu 15,7% luna trecută. Ştefan Nanu, candidatul propus de Finanţe pentru locul vacant din Comitetul Reprezentanţilor Fondului, a fost ales în board, în vreme ce o serie de propuneri, precum implementarea unui program permanent de market-making şi numirea societăţii Deloitte Consultanţă SRL pentru realizarea unui raport de evaluare a participaţiei minoritare de 20% a Fondului Proprietatea în Aeroporturi Bucureşti, au fost respinse.

La finalul lunii februarie, fostele SIF-uri se tranzacţionau la discounturi între preţul de piaţă şi Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN), cuprinse între 65% în cazul Infinity Capital şi 34% pentru Evergent Investments. Pentru Fondul Proprietatea (FP), discountul era de 28%, uşor sub obiectivul administratorului Franklin Templeton, care vizează un nivel sub 15%.

• Finanţele au atras aproape 1,2 miliarde de lei prin oferta Fidelis realizată în luna februarie

Producătorul de echipamente electrice şi soluţii pentru infrastructură energetică Electro-Alfa International a realizat o ofertă publică iniţială care s-a încheiat anticipat, la preţul maxim de 8,85 lei pe acţiune, astfel încât a debutat la BVB la începutul lunii martie la o evaluare de 1,7 miliarde lei. Emitentul a atras circa 580 milioane lei, echivalentul a 115 milioane de euro, prin emiterea a circa 66 milioane de acţiuni. Suprasubscrierea pe tranşa de retail a depăşit 5.800%, ceea ce a determinat compania să majoreze ponderea alocată investitorilor individuali de la 10% la 15% din totalul ofertei. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi fondurile de pensii private administrate de NN Group şi Allianz au achiziţionat, fiecare, peste 5% din Electro-Alfa Internaţional.

Ministerul Finanţelor Publice a atras 1,17 miliarde de lei sau 231 milioane de euro în oferta derulată luna trecută, uşor peste valoarea subscrierilor din ediţia precedentă, de circa un miliard de lei. Titlurile, care au fost listate la BVB, au fost structurate în şapte tranşe: patru în lei - dintre care una destinată donatorilor de sânge - şi trei în euro, cu dobânzi anuale de până la 6% pentru cele denominate în moneda europeană şi 7,1% în cazul celor denominate în moneda naţională.