Avertismentele FMI legate de Inteligenţa Artificială privind economia globală

Preţurile ridicate ale energiei, datoria publică record şi riscurile asociate boom-ului investiţiilor în inteligenţa artificială (AI) reprezintă ameninţări la adresa economiei mondiale, conform unui avertisment lansat ieri de directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva.

Oficialul FMI a afirmat, potrivit Reuters, că lumea este trasă în două direcţii opuse: un şoc negativ al ofertei de energie, provocat de conflictele din Orientul Mijlociu, şi un şoc pozitiv al cererii, generat de inteligenţa artificială, care alimentează şi inflaţia. Kristalina Georgieva a precizat: ”Impactul combinat al acestor două forţe este extrem de inegal la nivel mondial; boom-ul investiţiilor în AI ocoleşte multe ţări”.

Citeşte Energia - problemă de perspectivă a centrelor de date AI

După cinci ani şi jumătate cu inflaţie peste ţintele băncilor centrale, Kristalina Georgieva a evidenţiat persistenţa presiunilor inflaţioniste, generate de dezvoltarea inteligenţei artificiale, de şocurile preţurilor energiei şi alimentelor, de tarifele comerciale, de cheltuielile sporite pentru apărare şi de costurile mai mari cu serviciul datoriei.

Oficialul FMI a atras atenţia cu privire la riscurile legate de Inteligenţa Artificială, unde investiţiile ca procent din PIB sunt susceptibile să le depăşească pe cele din căile ferate, reţele electrice sau infrastructura de telecomunicaţii. Extinderea concentrării economice şi financiare pune presiune pe companiile de AI pentru a obţine creşteri ale productivităţii şi câştigurilor pentru a justifica evaluări ridicate, a spus Georgieva, avertizând că dezamăgirea pieţei s-ar putea transforma ”într-un şoc de amploare”.

Menţionăm că investiţiile tot mai mari în AI accelerează dezvoltarea roboţilor industriali. Companiile folosesc Inteligenţa Artificială pentru dotarea roboţilor cu capacitatea de a analiza date, de a lua decizii şi de a se adapta rapid la schimbările din procesele de producţie. Astfel, avansul AI transformă automatizarea industrială şi stimulează cererea pentru roboţi capabili să lucreze în medii tot mai complexe.

• Ţările cu cei mai mulţi roboţi industriali per lucrător

Roboţii industriali sudează caroserii auto, asamblează componente electronice şi ambalează mărfuri. Totuşi, ţara cu cel mai mare număr total de utilaje nu deţine neapărat şi cel mai mare număr de roboţi raportat la forţa de muncă din sectorul industrial, conform visualcapitalist.com.

Sursa citată prezintă un clasament ce include 22 de economii în funcţie de densitatea roboţilor - definită ca numărul de roboţi industriali în funcţiune la 10.000 de angajaţi din industria prelucrătoare în anul 2024 - pe baza datelor publicate în aprilie 2026 de Federaţia Internaţională de Robotică (IFR).

Coreea de Sud şi Singapore se detaşează clar de restul clasamentului; ambele state combină un grad ridicat de automatizare cu o forţă de muncă redusă în sectorul industrial. Cifra de 1.220 de roboţi la 10.000 de angajaţi din sectorul manufacturier înregistrată de Coreea de Sud este de peste nouă ori mai mare decât media globală de 132, în timp ce cifra de 818 consemnată în Singapore este aproape dublă faţă de cea a Germaniei (449), ţară situată pe locul al treilea.

Coreea de Sud beneficiază de o industrie a electronicelor recunoscută la nivel mondial şi de un sector auto de mari dimensiuni. Aceste două domenii sunt cei mai mari cumpărători de roboţi industriali din lume, reprezentând împreună aproape jumătate din noile instalări din 2024.

Factorii demografici amplifică interesul pentru automatizare: rata totală a fertilităţii în Coreea de Sud a fost de 0,75 naşteri per femeie în 2025 - una dintre cele mai scăzute rate ale natalităţii din lume -, astfel că producătorii se confruntă cu o scădere a numărului de lucrători disponibili. Singapore se află într-o situaţie similară, fiind o ţară mică, cu un număr redus de angajaţi în sectorul manufacturier şi o rată a fertilităţii, de asemenea, sub pragul de unu (0,96).

În cazul Chinei, situaţia se prezintă invers. În 2024, ţara opera aproximativ 2 milioane de roboţi industriali - circa 43% din parcul mondial -, însă, raportat la vasta sa forţă de muncă din sectorul manufacturier, această cifră echivalează cu 166 de roboţi la 10.000 de angajaţi.

În 2024, Statele Unite ocupau locul al optulea, cu 307 roboţi la 10.000 de lucrători din sectorul manufacturier, însă poziţia ţării s-ar putea îmbunătăţi în anii 2025 şi 2026. America este al doilea mare producător mondial de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare, după China, iar industria auto reprezintă cel mai mare client pentru roboţi industriali, cu 13.500 de unităţi instalate în 2025, potrivit datelor IFR.

Numărul total de instalaţii din SUA a crescut cu 12%, ajungând la 38.400 în 2025; astfel, SUA au depăşit Japonia (cu 36.200 de unităţi) şi au devenit a doua cea mai mare piaţă de roboţi din lume, după China (cu 354.200 de unităţi).

IFR estimează că numărul instalaţiilor va continua să crească în 2026, pe măsură ce repatrierea producţiei şi deficitul de forţă de muncă creează oportunităţi pentru robotică.

Citeşte Energia - problemă de perspectivă a centrelor de date AI

• Industria auto generează o densitate ridicată a roboţilor în Europa

Ţările europene ocupă 15 dintre primele 22 de poziţii în clasamentul statelor cu cea mai mare densitate de roboţi industriali, situaţie datorată în mare măsură industriilor auto din aceste ţări. Legătura este cel mai evidentă în Europa Centrală, regiune care numără patru economii în primele 22: Slovenia (315), Cehia (216), Slovacia (210) şi Ungaria (172).

În 2024, Slovacia a produs 183 de autovehicule la 1.000 de locuitori - cea mai ridicată rată din lume şi de peste trei ori mai mare decât cea a Germaniei (51), potrivit OICA. Cehia, ţară care găzduieşte uzinele Skoda Auto, Hyundai şi Toyota, a produs 134 de unităţi la 1.000 de locuitori.

• Aproape cinci milioane de roboţi industriali funcţionează în prezent în fabricile din lume

Aproximativ cinci milioane de roboţi funcţionează la ora actuală în fabricile din întreaga lume, în principal în China, SUA, Japonia, Coreea de Sud şi Germania, conform datelor publicate luna trecută de Federaţia Internaţională de Robotică, citate de EFE, conform Agerpres.

Parcul mondial de roboţi industriali aflaţi în funcţiune a crescut cu 9% în 2025, faţă de anul precedent, ajungând astfel la această cifră de aproximativ cinci milioane, care este un record.

Fabricile din întreaga lume au instalat peste 600.000 de noi unităţi anul trecut, o creştere de 11% faţă de 2024. China este lider mondial în instalarea roboţilor, cu o creştere în 2025 de 20% faţă de anul precedent, reprezentând circa 354.000 de roboţi industriali noi instalaţi şi aproximativ 59% din aceste implementări recente la nivel global.

În acest timp, tot în 2025, Statele Unite au instalat 38.400 de roboţi industriali în fabrici, Japonia 36.200, Coreea de Sud 30.200 şi Germania 24.800.

Deşi pe plan mondial Germania este abia a cincea cea mai mare piaţă de robotică din lume, în Europa ea este de departe cea mai mare, în fabricile germane regăsindu-se 41% dintre toţi roboţii industriali instalaţi în Uniunea Europeană. Totuşi, numărul roboţilor noi instalaţi în Germania a scăzut în 2025 cu 8% faţă de anul anterior. Industria auto este principalul utilizator de roboţi industriali în Germania, dar cota sa de piaţă este în scădere.

A doua cea mai mare piaţă europeană a roboţilor industriali este Italia, dar şi aici numărul unităţilor noi a scăzut anul trecut faţă de 2024, cu 11%, fiind instalaţi în 2025 circa 7.800 de roboţi. Franţa vine pe locul al treilea în UE, cu aproape 4.500 de noi roboţi industriali instalaţi în 2025, în scădere cu 8% faţă de 2024, iar Spania pe locul al patrulea, cu aproape 4.300 de noi unităţi, de asemenea în scădere faţă de numărul din 2024, cu 15%.

Federaţia Internaţională de Robotică estimează că instalările de roboţi industriali vor creşte cu 9% în 2026, respectiv cu circa 655.000 de unităţi, şi cu aproximativ 806.000 în 2029, creşterile cele mai substanţiale fiind aşteptate în China, SUA şi India.

Dezvoltarea capacităţilor de producţie în economiile cu salarii mari şi în ţările cu deficit de forţă de muncă va impulsiona cererea de automatizare. De asemenea, schimbările demografice susţin cererea de roboţi industriali, ale căror capacităţi cresc odată cu progresele în dezvoltarea senzorilor şi în domeniul Inteligenţei Artificiale, incluzând aici viziunea computerizată.