BNR a deschis seria dezbaterilor Economic@BNR privind direcţiile strategice pentru România următorilor 10 ani

Banca Naţională a României a lansat marţi, 29 septembrie 2026, în cadrul unui eveniment, volumul „Sustenabilitatea financiară - de la deficite la convergenţă nominală”, al doilea studiu din proiectul Economic@BNR, iniţiat şi coordonat de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Evenimentul a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice, mediului de afaceri, partenerilor sociali şi mediului academic într-un format de tip dezbatere dedicat identificării unor direcţii de dezvoltare pe termen lung ale României, conform sursei.

În deschiderea dezbaterii, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a subliniat că sustenabilitatea finanţelor publice şi a echilibrelor macroeconomice reprezintă o condiţie esenţială pentru continuarea convergenţei României şi pentru perspectiva adoptării euro, potrivit comunicatului.

Isărescu a transmis că este necesar ca politicile economice să fie atent calibrate, predictibile şi, deci, credibile, iar doar astfel România poate beneficia de investiţii care să susţină productivitatea, crearea de locuri de muncă şi creşterea economică sustenabilă, conform sursei.

Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a evidenţiat necesitatea unui parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară, concomitent cu trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative, susţinută de productivitate, investiţii inteligente şi inovare, privind atât motoarele creşterii economice, cât şi refacerea echilibrelor financiare ale ţării, potrivit comunicatului.

Marinescu a precizat că în calitate de cheltuieli publice, educaţia, sănătatea, apărarea, disciplina financiară şi creşterea intermedierii financiare reprezintă componente importante ale sustenabilităţii, conform sursei.

Marinescu a declarat că cei aflaţi astăzi în căutare de miracole economice, de soluţii miraculoase pe termen scurt, trebuie să înţeleagă de ce saltul calitativ al României, prin productivitate, prin investiţii inteligente şi inovare, necesită ancore adânci şi durabile, iar în ultima instanţă, sustenabilitatea înseamnă să ne urmărim obiectivele cu înţelepciune, cu echilibru şi cu măsura potrivită, potrivit comunicatului.

Moderatorul dezbaterii, jurnalistul Adrian Măniuţiu, le-a lansat participanţilor provocarea de a identifica o serie de direcţii principale de la care România nu ar trebui să se abată în următorii zece ani, indiferent de structurile politice şi guvernamentale, un fel de Plan de ţară pe care să înceapă să îl creioneze împreună, în încercarea de a găsi un consens pe câteva priorităţi, conform sursei.

Fostul prim-ministru şi ministru al Finanţelor, Theodor Stolojan, a pus accent pe corectarea deficitelor economice şi pe monitorizarea permanentă a dezechilibrelor externe, potrivit comunicatului.

Stolojan a declarat că România are rezerve uriaşe de creştere economică dacă se uită cu atenţie la sistemele de alocare a resurselor şi că România trebuie să redevină atractivă pentru investiţiile străine directe, până când va începe să genereze şi ea progres tehnologic, conform sursei.

Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, a evidenţiat potenţialul consolidării relaţiei economice dintre România şi Republica Moldova, rolul investiţiilor în energie şi securitatea cibernetică, potrivit comunicatului.

Dragu a precizat că România a avut un avantaj competitiv în zona IT, cu un stimul fiscal, dar se pare că a început să piardă acest avantaj, iar atunci ar putea veni cu un avantaj competitiv în zona de inteligenţă artificială şi cybersecurity, conform sursei.

Pentru Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanţelor, România trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv în 2030 şi să pregătească ulterior aderarea la zona euro, potrivit comunicatului.

Nazare a declarat că România are nevoie de mai mult curaj şi de mai mult consens şi de o înţelegere mai largă pentru ca anumite elemente ale politicii economice să nu facă parte din zona de conflict politic extrem, precizând că este nevoie de nişte linii roşii pe care să le ţină, indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic, conform sursei.

Adrian Câciu, vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, a susţinut necesitatea unor reforme structurale reale, în special în administraţie, sănătate şi educaţie, precum şi a unei reforme a cheltuielilor publice şi a utilizării mai eficiente a fondurilor europene, potrivit comunicatului.

Câciu a declarat că pacientul care şi-a rupt piciorul cu rană deschisă a fost cusut, dar osul nu a fost reparat, iar de aceea se simte că structural nu se repară îndeajuns, pentru că se face doar o abordare cantitativă a situaţiei, conform sursei.

Din perspectiva lui Petrişor Peiu, senator în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, securitatea cibernetică şi competitivitatea energetică reprezintă direcţii strategice ale dezvoltării economice, potrivit comunicatului.

Peiu a subliniat că energia este, din punctul lor de vedere, călcâiul lui Ahile al competitivităţii economiei româneşti, de aici plecând cea mai mare povară care stă pe companiile din România, conform sursei.

Radu Timiş, fondator şi preşedinte al Cris-Tim Holding, a vorbit despre necesitatea ca mediul de afaceri să transforme perioadele de recesiune în oportunităţi, potrivit comunicatului.

Dumitru Costin, preşedinte al Blocului Naţional Sindical, a precizat că orice program de guvernare care nu începe cu toleranţă zero la evaziune fiscală şi fraudă şi la munca la negru şi munca la gri este un program care nu va duce acolo unde se doreşte, conform sursei.

Marius Ştefan, fondator şi CEO al Autonom Group, a pus accentul pe predictibilitatea fiscală, ca premisă pentru deciziile de investiţii şi pentru planificarea antreprenorială pe termen lung, potrivit comunicatului.

Prima dezbatere organizată sub umbrela Economic@BNR a urmărit identificarea unor direcţii de politică economică şi priorităţi de dezvoltare pe termen lung, punând la dispoziţie analize economice riguroase, pentru mai buna fundamentare a politicilor publice din România, conform sursei.