BNR: Consiliul de Administraţie a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an şi a aprobat Raportul asupra inflaţiei

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit în şedinţa de astăzi, 12 noiembrie 2026, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, informează banca centrală printr-un comunicat de presă.

Potrivit datelor analizate de BNR, rata anuală a inflaţiei s-a mărit în septembrie la 6,61 la sută, de la 6,17 la sută în august 2026, în principal ca urmare a scumpirii consistente a combustibililor şi gazelor naturale. Pe ansamblul trimestrului III 2026, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere substanţială, de la 10,42 la sută în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor în lunile iulie şi august 2025; efectele de bază dezinflaţioniste asociate celor două şocuri succesive pe partea ofertei au afectat prioritar evoluţia componentelor exogene ale IPC, cu precădere dinamica anuală a preţurilor energiei, în timp ce influenţele suplimentare în sens descendent venite în acest interval din scăderea preţurilor LFO au fost compensate integral de cele provenite din scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creşterii ample a cotaţiei petrolului. La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut constantă în septembrie 2026, la 6,2 la sută, dar s-a redus cu 2,1 puncte procentuale faţă de nivelul de la finele trimestrului precedent, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte în luna august 2025, dar şi în condiţiile descreşterii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi ale slăbirii cererii de consum, în timp ce influenţe de sens opus au provenit din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor şi energiei şi din nivelul crescut al cursului de schimb leu/euro, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, care s-au suprapus peste cele generate de creşterea tarifelor de telecomunicaţii şi a preţului poliţelor RCA, arată comunicatul BNR.

În luna octombrie 2026, rata anuală a inflaţiei s-a mărit la 6,94 la sută, cu precădere pe fondul continuării scumpirii combustibililor, precum şi ca efect al creşterii preţurilor LFO. Totodată, rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în octombrie 2026 la 7,0 la sută, de la 9,2 la sută în iunie 2026, iar rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus la 9,0 la sută în octombrie 2026, de la 9,8 la sută în iunie 2026, în timp ce rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut la 8,3 la sută în octombrie 2026, de la 8,6 la sută în iunie 2026, precizează instituţia.

Pe plan macroeconomic, noile date statistice reconfirmă stagnarea activităţii economice în trimestrul II 2026, după comprimarea acesteia cu 0,1 la sută în primul trimestru al anului (variaţie trimestrială), evoluţie care implică prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat în acest interval, dar pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea previzionată anterior. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, activitatea economică şi-a atenuat considerabil contracţia în trimestrul II 2026, la -0,2 la sută, de la -1,2 la sută în primele trei luni ale anului, în principal ca urmare a saltului amplu consemnat de dinamica anuală a formării brute de capital fix, după descreşterea pronunţată din trimestrul precedent, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accentuat vizibil scăderea în termeni anuali în acest interval. Evoluţia exportului net şi-a crescut marginal influenţa expansionistă în trimestrul II 2026, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi-a reamplificat ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor şi s-a mărit ceva mai pronunţat în raport cu trimestrul anterior, însă deficitul balanţei comerciale şi deficitul de cont curent şi-au întrerupt totuşi trendurile de scădere în termeni anuali pe care s-au plasat în ultimele 3-4 trimestre şi au înregistrat creşteri în trimestrul II 2026, ca urmare a înrăutăţirii raportului de schimb, se arată în documentul citat.

Cele mai recente date şi analize indică o redresare moderată a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2026, inclusiv cu aportul însemnat al agriculturii, asociată însă cu o deteriorare a evoluţiei PIB în trimestrul III 2026 în raport cu perioada similară a anului precedent, în condiţiile unor mişcări eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore. Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au înjumătăţit declinul în termeni anuali în trimestrul III 2026, volumul lucrărilor de construcţii şi-a mărit în iulie-august dinamica anuală de două cifre foarte ridicată, iar producţia industrială şi-a atenuat vizibil în acelaşi interval contracţia faţă de perioada similară a anului anterior; în schimb, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a rămas constantă în iulie-august 2026, iar cea a importurilor şi-a prelungit ascensiunea, astfel încât ecartul dintre acestea a redevenit uşor negativ, motiv pentru care deficitul balanţei comerciale şi deficitul de cont curent şi-au accelerat semnificativ creşterea în termeni anuali comparativ cu trimestrul II 2026, iar pe ansamblul primelor 8 luni ale anului curent acestea s-au reamplificat faţă de perioada similară din 2025, după ce s-au restrâns vizibil în semestrul I 2026, mai arată BNR.

Pe piaţa muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaţilor din economie în iulie şi august 2026, dar şi o corecţie descendentă semnificativă a ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) în trimestrul III 2026, care a revenit astfel la 6,4 la sută, de la valoarea medie de 6,8 la sută la care a urcat în trimestrul precedent. Potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe termen foarte scurt au scăzut însă în octombrie, după ce s-au redresat vizibil în trimestrul III, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a întrerupt trendul descendent din ultimele 6 trimestre şi a înregistrat o creştere notabilă în prima lună a trimestrului IV 2026, în condiţiile unei evoluţii ascendente cvasi-generalizate la nivelul principalelor ramuri. Totodată, dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie-septembrie 2026, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, dar a rămas totuşi la un nivel scăzut din perspectivă istorică, iar variaţia costului unitar cu forţa de muncă din industrie a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III 2026, însă într-un ritm încetinit comparativ cu trimestrul precedent, menţionează comunicatul.

În sfera financiară, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit ascensiunea relativ pronunţată în primele zile din octombrie 2026, iar apoi s-au menţinut la niveluri semnificativ superioare celor atinse în precedentele trei trimestre, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au corectat în prima jumătate a lui octombrie o mare parte din creşterea consemnată în septembrie, inclusiv pe fondul situaţiei politice interne, dar şi-au stopat ulterior ajustarea descendentă şi au rămas vizibil deasupra valorilor din primele două luni ale trimestrului III 2026, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu şi al reamplificării în consecinţă a aversiunii globale faţă de risc. În aceeaşi conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecţie descendentă parţială în a doua decadă a lui octombrie, dar a revenit rapid şi a tins apoi să se menţină pe palierul pe care a urcat în debutul lunii. De asemenea, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas constantă în septembrie 2026, la 8,2 la sută, în condiţiile în care ritmul componentei în lei şi-a prelungit trendul lent ascendent, deopotrivă pe seama evoluţiilor de pe segmentul societăţilor nefinanciare şi de pe cel al populaţiei, în timp ce creditul în valută a continuat să-şi tempereze creşterea în termeni anuali, iar ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menţinut totuşi la 66,8 la sută, inclusiv sub influenţa efectului statistic al mişcării cursului de schimb al leului, indică banca centrală.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2026, document care încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei se va mări uşor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influenţelor aşteptate să provină din scumpirile recente ale combustibililor şi energiei şi din evoluţia cursului de schimb al leului, însă se va înscrie ulterior pe o traiectorie gradual descrescătoare şi va reintra în interiorul intervalului ţintei în trimestrul I 2028, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor de preţuri provocate în 2026 de şocul energetic şi de seceta severă, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este aşteptat să se adâncească şi în semestrul II 2026 - în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice -, şi să se restrângă treptat ulterior, pe o traiectorie vizibil mai ridicată totuşi decât cea previzionată anterior, subliniază comunicatul BNR.

Banca centrală avertizează că incertitudini şi riscuri provin pe mai departe din evoluţia viitoare a preţului energiei electrice, precum şi din traiectoria cotaţiei ţiţeiului, cu implicaţii asupra cotaţiilor altor materii prime şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale, precum şi din măsurile potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent, corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană (CE) şi procedurii de deficit excesiv. Totodată, incertitudini şi riscuri notabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze şi conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare. În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, iar deosebit de relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, arată sursa citată.