Cât de aproape este o nouă amplificare a celui mai mare şoc petrolier din istorie?

Oficialii gigantului petrolier Saudi Aramco au avertizat că "prelungirea conflictului dintre SUA şi Iran va continua să agraveze cel mai mare şoc al ofertei de energie din istorie", în condiţiile în care sunt eliminate în medie circa 11 milioane de barili din livrările zilnice.

"Eliberarea stocurilor a fost deja implementată în mare măsură, iar acestea nu numai că sunt mai greu de menţinut, dar trebuie acum refăcute pornind de la niveluri extrem de scăzute", se subliniază în comunicatul de presă de la prezentarea rezultatelor financiare din primul semestru al anului, însă creşterea producţiei nu se poate face în ritmul necesar, deoarece investiţiile din industrie nu sunt suficiente.

Pe de altă parte, "cererea globală de petrol a rămas rezilientă, întrucât şocul ofertei a fost compensat de o cantitate estimată la 9 milioane de barili pe zi provenită din rezervele strategice de petrol şi din retragerile din stocurile comerciale, precum şi de circa 2 milioane de barili pe zi provenite din măsurile de gestionare a cererii".

Aramco mai arată că declinul ofertei de petrol şi produse petroliere a continuat şi în al doilea trimestru al anului, iar "la nivel mondial s-au pierdut peste 2,6 miliarde de barili de petrol destinaţi unor industrii critice, precum cea alimentară, a semiconductorilor, a mobilităţii şi a petrochimiei".

În aceste condiţii, economia mondială trebuie să se pregătească pentru noi creşteri masive ale preţului petrolului şi produselor petroliere, deoarece "chiar dacă Strâmtoarea Ormuz s-ar deschide astăzi, va fi nevoie de cel puţin 18 luni, la o rată de 2,1 milioane de barili pe zi, doar pentru refacerea stocurilor".

Cu alte cuvinte, producţia trebuie să crească puternic pentru asigurarea consumului şi refacerea stocurilor, dar perspectiva materializării investiţiilor suplimentare pentru atingerea acestui obiectiv nu este foarte optimistă.

Acesta este contextul în care marjele de rafinare au atins recent noi maxime istorice. La mijlocul lunii trecute, marja de rafinare 3-2-1 a depăşit 68 de dolari pe baril, iar în ultimele zile marja pentru motorină s-a apropiat de pragul de 100 de dolari pe baril (vezi graficul), pe fondul unor cotaţii intraday care au depăşit 102 dolari pe baril.

Marja de rafinare 3-2-1 este o formulă standard în industrie care măsoară profitul brut al unei rafinării prin calcularea diferenţei dintre valoarea de piaţă a produselor rafinate, în acest caz pentru 2 barili de benzină şi un baril de motorină, şi costul a 3 barili de petrol. Formula presupune că 3 barili de petrol sunt rafinaţi în 2 barili de benzină şi 1 baril de motorină. Marja pentru motorină reprezintă diferenţa dintre preţul unui baril de motorină şi preţul unui baril de petrol.

Creşterea accelerată a marjei pentru motorină a avut loc ca urmare a opririi producţiei unui număr mare de rafinării din zona Golfului şi din Rusia, pe fondul războiului împotriva Iranului şi a celui din Ucraina.

"Marjele rafinăriilor la nivel global sunt aproape de niveluri record, determinate în mare parte de o criză severă şi tot mai gravă de motorină”, a declarat Rohit Rathod, analist al pieţei petroliere la firma de analiză a fluxurilor energetice Vortexa.

Exporturile de motorină din Orientul Mijlociu şi Rusia s-au prăbuşit cu peste 50% în ultimele săptămâni, la doar 1,6 milioane de barili pe zi, de la circa 3,3 milioane de barili pe zi, conform datelor de la Vortexa.

Reuters scrie că marja pentru motorină a crescut peste 100 de dolari pe baril în ciuda creşterii producţiei din Statele Unite, iar aceasta arată că există un deficit al capacităţilor de rafinare la nivel global.

Mai mult, "pieţele motorinei ar putea fi supuse unor presiuni suplimentare din cauza presiunii SUA asupra exporturilor iraniene şi a ameninţărilor cu sancţiuni asupra Chinei pentru cumpărarea de petrol iranian", după cum a declarat Scott Shelton, specialist în energie la TP ICAP, pentru agenţia de ştiri.

Shelton a mai subliniat că "noua politică a SUA ar putea îngreuna şi mai mult menţinerea ratelor de funcţionare a rafinăriilor Chinei la nivelul actual şi ar putea agrava criza motorinei”.

Analiştii pieţelor energiei avertizează că preţurile motorinei vor creşte şi mai mult în această toamnă şi vor contribui semnificativ la amplificarea presiunilor inflaţioniste, pe fondul creşterii sezoniere a cererii.

Dinamica preţurilor produselor rafinate va depinde în mod fundamental de acţiunile autorităţilor de la Beijing, deoarece "China a preluat controlul asupra pieţelor petroliere de la OPEC", după cum a scris recent The Economist.

Afirmaţia porneşte de la evoluţia preţului petrolului după închiderea Strâmtorii Ormuz, determinată în special de reducerea masivă a importurilor Chinei. Aceasta a fost posibilă ca urmare a rezervelor masive acumulate în anii precedenţi, pe fondul unor preţuri reduse.

"Cel mai important factor de amortizare a şocului petrolier a fost reducerea cu aproape jumătate a importurilor de ţiţei ale Chinei, până la 5,5 milioane de barili pe zi", arată revista britanică, care "a reprezentat o adevărată performanţă de inginerie economică, realizată prin eliberarea stocurilor, restricţionarea exporturilor şi gestionarea cererii".

The Economist mai subliniază că "China a protejat pieţele petroliere de efectele războiului din Iran din pur interes propriu", iar măsurile sale de limitare a produselor rafinate au condus la creşterea preţurilor pe pieţele internaţionale, în ciuda unui preţ relativ scăzut al petrolului.

Acum apar tot mai multe semnale conform cărora interesul propriu al Chinei dictează reluarea importurilor petroliere pe scară largă.

În aceste condiţii, amplificarea şi prelungirea celui mai mare şoc petrolier din istorie pare o certitudine, iar timpul pentru acţiune este foarte redus.