CBS News: Armata americană pregăteşte terenul pentru o posibilă acţiune în jurul Cubei

Rezerva Armatei SUA analizează dacă poate furniza Comandamentului Southern al armatei forţe de poliţie, personal medical şi alte unităţi de sprijin în următoarele patru luni, potrivit unui mesaj intern al Armatei consultat de CBS News.

Deşi mesajul nu face nicio referire la Cuba, solicitarea vizează planificarea militară continuă îndreptată spre Cuba, potrivit mai multor oficiali americani care au vorbit pentru CBS News sub condiţia anonimatului, deoarece nu erau autorizaţi să vorbească public.

Nu există nicio indicaţie în document că vreo unitate a primit ordine de desfăşurare, însă planificarea are loc în timp ce administraţia Trump pune o presiune economică intensă pe Cuba şi îndeamnă naţiunea insulară să facă reforme politice.

Mesajul nu identifică câte trupe ar fi necesare în regiunea Comandamentului Southern, care acoperă America Centrală şi de Sud, inclusiv Caraibe, şi nu precizează unde ar putea fi trimise forţele sau ce operaţiune ar sprijini.

Documentul consultat de CBS News precizează că sediul Rezervei Armatei solicită feedback de la comandamentele subordonate privind disponibilitatea posibilă a şase tipuri de formaţiuni care ar intra sub autoritatea Comandamentului Southern al SUA, iar unităţile ar putea fi necesare în 90-120 de zile, potrivit mesajului, care le cere comandamentelor să furnizeze feedback sediului Rezervei Armatei până pe 25 septembrie.

Printre unităţi se numără un batalion de sprijin pentru susţinerea luptei, specializat în coordonarea logisticii precum transportul, mentenanţa, combustibilul şi necesităţile de aprovizionare, alături de un batalion de geniu, iar documentul solicită de asemenea un comandament expediţionar de susţinere care ar supraveghea logistica pe un teatru de operaţiuni.

Documentul generat săptămâna trecută solicită şi o brigadă medicală pentru a comanda şi coordona unităţile medicale, precum şi un detaşament de resuscitare şi chirurgie avansată pentru a furniza chirurgie de urgenţă şi îngrijire pentru traume mai aproape de forţele americane, iar în final documentul solicită o brigadă de poliţie militară, unităţi care supraveghează de obicei forţele de poliţie militară responsabile de securitate, detenţie şi alte misiuni de aplicare a legii.

Contactată de CBS News, Rezerva Armatei nu a răspuns înainte de publicare.

Un purtător de cuvânt al Comandamentului Southern al SUA a declarat că, din cauza preocupărilor legate de securitatea operaţională, nu se divulgă detalii şi nu se comentează despre mişcările operaţionale ale SUA sau despre posibilele calendare de desfăşurare asociate operaţiunilor actuale sau viitoare, contingenţelor sau planificării, însă Comandamentul Southern al SUA coordonează continuu cu Forţa Comună pentru a evalua o serie de cerinţe potenţiale în aria sa de responsabilitate, în sprijinul misiunilor atribuite.

La începutul acestui an, forţele americane au efectuat operaţiuni de recunoaştere pe fundul mării şi pe abordările maritime din jurul insulei Cuba, au declarat mai multe cadre militare americane pentru CBS News, iar separat, componentele de putere aeriană ale SUA au fost plasate în stare de pregătire sporită şi direcţionate să pre-poziţioneze personal pentru o posibilă desfăşurare, însă acele planuri nu s-au materializat.

CBS News a raportat în mai că oficialii serviciilor de informaţii americane evaluau modul în care Cuba ar răspunde unei posibile acţiuni militare a SUA, în timp ce administraţia Trump acuza Havana de întărirea legăturilor cu Rusia, China şi Iran, iar evaluarea anuală a ameninţărilor pe 2026 a comunităţii de informaţii descrie în mare parte Cuba ca un mediu favorabil pentru competitorii geopolitici mai mari, mai degrabă decât ca o ameninţare strategică independentă.

În iulie, CBS News a raportat că planificatorii militari americani au examinat o serie de opţiuni pentru o posibilă acţiune împotriva insulei, inclusiv un asalt aerian condus de armată care implică mii de soldaţi americani, executat de Divizia 101 Aeropurtată, singura unitate instruită pentru o astfel de sarcină.

Oficialii americani care au vorbit pentru CBS News au subliniat în iulie că briefingurile nu indicau faptul că preşedintele sau Pentagonul au decis să continue cu o operaţiune.

De la revenirea în funcţie, preşedintele Trump a afirmat un rol american mai musculos în emisfera vestică, sub ceea ce oficialii au numit „Doctrina Donroe”, un corolar din era Trump al Doctrinei Monroe, axat pe limitarea adversarilor străini şi a altor ameninţări percepute în regiune.

În aprilie, trupele americane şi cele ecuadoriene au lansat o misiune comună menită să demoleze un posibil centru criminal operat de o organizaţie narco-teroristă, iar joi, trupele americane şi agenţii Administraţiei pentru Combaterea Drogurilor au asistat autorităţile ecuadoriene la arestarea a peste 30 de membri afiliaţi cartelului mexican Jalisco New Generation.

Din septembrie, armata americană a ucis peste 230 de persoane în 70 de lovituri în Marea Caraibelor şi în estul Oceanului Pacific, iar operaţiunile contrastează puternic cu rolul istoric al armatei americane de interceptare maritimă a drogurilor şi arestare, iar unii experţi juridici au declarat că loviturile echivalează cu ucideri extrajudiciare ilegale, deoarece forţele americane nu au voie să vizeze intenţionat civili sau persoane suspectate de activitate criminală, cu excepţia cazului în care îndeplinesc standardul legal care guvernează utilizarea forţei militare.

Pentru Cuba, administraţia Trump a impus sancţiuni asupra entităţilor şi oficialilor cubanezi, inclusiv întreprinderilor militare de cercetare şi dezvoltare legate de industria de nichel a ţării, înaintea Adunării Generale a ONU din această săptămână.

La New York, Trump a declarat Adunării Generale a ONU că administraţia sa caută o „schimbare fundamentală” pe insulă şi a prezis că guvernul comunist al Cubei „va cădea”, declarând că „libertatea va veni în Cuba”, iar delegaţia cubaneză a părăsit sala în timpul remarcilor sale.

Trump a declarat de asemenea că secretarul de stat Marco Rubio este „profund implicat în negocieri” cu Havana şi a promis că Statele Unite nu vor permite adversarilor străini să stabilească o poziţie tot mai puternică „chiar la uşa noastră”.

Aceste remarci urmează după luni de declaraţii tot mai explicite ale lui Trump despre Cuba, în timp ce preşedintele cubanez Miguel Díaz-Canel a promis să contracareze orice atac american şi a acuzat SUA de „agresiune” şi „război economic” prin blocarea importurilor de petrol către Cuba.

La începutul acestui an, Trump a declarat reporterilor în Biroul Oval că el crede că va avea „onoarea de a lua Cuba”, iar el a afirmat la mijlocul lunii martie că, într-o formă sau alta, va lua Cuba, respectiv dacă o eliberează sau o ia, el crede că poate face orice vrea cu ea, dacă se doreşte să se ştie adevărul, iar mai târziu în acea lună, Trump a spus tranşant că „Cuba va fi următoarea”.