CCE: Integrare prea lentă în UE a reţelei de transport din Balcanii de Vest

Ţările din Balcanii de Vest riscă să nu finalizeze integrarea reţelei centrale de transport în structurile Uniunii Europene până la termenul-limită din anul 2030, din cauza blocajelor operaţionale, a selectării unor proiecte imature şi a deficienţelor de monitorizare financiară, arată un raport oficial lansat de Curtea de Conturi Europeană, potrivit unui comunicat de presă transmis redacţiei.

Fondurile alocate prin Cadrul de investiţii pentru Balcanii de Vest (CIBV) înregistrează deficienţe administrative majore, în ciuda faptului că executivul european a deblocat peste 500 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi navale din regiune, potrivit surse citate.

Analiza auditorilor indică o întârziere medie de 17 luni la demararea lucrărilor şi blocaje de peste doi ani în faza de execuţie. Comisia Europeană nu deţine pârghii eficiente de control şi a decontat sume care depăşesc stadiul real al progresului tehnic, pe baza rapoartelor unor instituţii financiare intermediare, se arată în comunicatul de presă.

De asemenea, raportul evidenţiază un efect de tip „deadweight” (pierdere netă), deoarece mai multe granturi europene au fost aprobate după semnarea contractelor de împrumut bancar, ceea ce demonstrează că investiţiile s-ar fi realizat şi fără sprijinul financiar nerambursabil al Uniunii Europene, transmite Curtea de Conturi Europeană.

„În procesul de extindere a UE, o infrastructură bine dezvoltată este un pas esenţial pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. Proiectele din domeniul transporturilor din Balcanii de Vest avansează prea lent pentru a conecta regiunea la UE în acest deceniu. Comisia ar trebui să îmbunătăţească selecţia şi monitorizarea proiectelor, să le asigure durabilitatea şi să crească vizibilitatea investiţiilor UE în transport în regiune”, a declarat Laima Andrikienė, Membru al Curţii de Conturi Europene şi responsabil de acest raport, potrivit sursei menţionate.

Conform comunicatului emis de Curtea de Conturi Europeană, problemele de sustenabilitate afectează direct eficienţa activelor finanţate, pe fondul lipsei bugetelor de întreţinere. Auditorii menţionează cazuri concrete în care o linie feroviară se opreşte la frontieră, un tunel finalizat nu are conexiuni rutiere, iar o parte din infrastructura feroviară prezintă un nivel de degradare superior perioadei anterioare demarării investiţiei, mai arată sursa citată.

Cadrul de investiţii pentru Balcanii de Vest funcţionează ca o platformă de finanţare mixtă, unde granturile europene sunt utilizate pentru facilitarea accesului la credite asigurate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), se menţionează în comunicatul de presă.

Comisia Europeană reprezintă principalul finanţator al acestei structuri, cu un aport de 899 de milioane de euro, sumă care acoperă 86% din fondul comun destinat celor şase sectoare de dezvoltare din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia. Auditul actual a verificat direct 12 proiecte de infrastructură din Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord şi Serbia, cu o valoare cumulată de 341,6 milioane de euro, potrivit sursei citate.