Cei şapte ani ai vacilor slabe

Gheorghe Piperea
Ziarul BURSA #Miscellanea / 30 octombrie 2020

Gheorghe Piperea

În plină criză medicala şi, mai ales politică, ne paşte o criză alimentară care va avea o asemenea anvergură, încât va face ca discuţiile despre drepturile omului şi libertăţile cetăţeneşti (încă permise de actuala autocraţie medical-tehnocratică, dar satanizate de preoţii new-normalismului) să devină, pur şi simplu, lux teoretic, aşa cum profeţea, involuntar, o fostă ministresă a justiţiei din primul aşa - numit "guvern al meu".

Baltic Dry Index este o un index maritim şi comercial, emis şi permanent actualizat de Baltic Exchange din Londra, care măsoară şi afişează în timp real costul transportului pe mare al materiilor prime şi al altor mărfuri strandardizate.

Baltic Dry Index a crescut cu 41,80% faţă de anul trecut.

Dacă acest indice a crescut atât de mult este pentru că:

(i) fie volumul de materii prime şi mărfuri transportate pe mare (şi, deci, volumul comerţului exercitat prin lanţuri lungi de aprovizionare) a scăzut foarte mult,

(ii) fie pentru că puterea de cumpărare a banului este mai mica, iar inflaţia este (mult) mai mare decât ni se spune official,

(iii) fie ambele variante de mai sus.

Cert este că mâncarea este, pe plan global, mai puţină şi mai scumpă, ceea înseamnă nimic altceva decât criză alimentară şi foamete globale.

Baltic Dry Index conţine şi cotaţii de preţuri de referinţă spot (achiziţii pe loc, cu bani gata) sau la termen (plata sau licrarea mărfii la o săptămână, o lună, 3 luni, 6 luni, un an etc.) pentru materii prime, mărfuri standardizate şi metale (comerciale sau preţioase), care sunt actualizate în timp real. Marea majoritate a contractelor de comerţ international se raportează la aceste preţuri de referinţă, dată fiind înalta lor acurateţe.

Pe site-ul Trading Economics sunt afişate în timp real preţuri de referinţă Baltic Dry Index la materii prime care circulă pe piaţă prin intermediul unor contracte standardizate (de genul futures, forward sau options), inclusiv preţul la materii prime pentru industria alimentară şi pentru zootehnie - grâu, porumb, orez, floarea soarelui, soia, lapte, brânză, zahar sau cafea.

Ne uităm cu surprindere pe acest site şi observăm:

- preţul grâului a crescut cu 5,45% de la o lună la alta (septembrie - octombrie) şi cu 8,57% pe an;

- preţul porumbului a crescut cu 6,6% de la o lună la alta si cu 6% pe an;

- preţul soiei (materie primă pentru nutreţuri concentrate utilizate în creşterea intensivă a animalelor de carne) a crescut cu 3,8% de la o lună la alta şi cu 10,8% pe an;

- preţul brânzei - 29,84% de la o lună la alta, şi cu 27,11% pe an;

- preţul laptelui - 32,42% de la o lună la alta, şi cu 26,91% pe an;

- şi, c(i)olac peste pupăză, preţul gazului natural (inclusiv al gazului furnizat populaţiei şi al celui care este utilizat la producerea energiei electrice) a crescut cu 29% de la o lună la alta, şi cu cu 53.5% faţă de anul trecut.

Din şocul administrat de indicii Baltic Dry Index picăm direct în oroarea furnizată de un site românesc de specialitate agro-alimentară, Revista fermierului.

România, în ciuda unui an agricol dezastruos, exportă în cantităţi imense cereale si alte materii prime pentru industria alimentară şi pentru zootehnie, fără absolut nicio grijă de a-şi face rezerve strategice pentru anul 2021, care se anunţă încă de pe acum ca fiind blocat în continuare de pandemie.

Se exportă grâu în Turcia, Egipt, Algeria, la o medie de preţ de 279 dolari pe ton; în doar 4 licitaţii, derulate în 2-3 zile, s-au vândut cca 1,1mil tone de grâu către aceste destinaţii. Pentru noiembrie se preconizează un preţ FOB Constanţa de 249 dolari/tonă, de unde concluzia că exportul masiv va continua.

Aceeaşi este situaţia cu porumbul şi cu soia, precum şi soia şi cu floarea soarelui.

Porumbul se vinde cu 935-945 lei/tonă în Portul Constanţa, iar preţul de referinţă pe Euronext a fost, vineri, 23 octombrie, de 196,5 dolari pe tonă. În condiţiile unei producţii ucrainiene de 44% din capacitatea sa normală, este evident că preţul la porumb va creşte în continuare, iar românaşii noştri care au porupmb îl vor vinde pe tot, fie chinezilor (care au nevoie anual de 20 de milioane de tone ...), fie traderilor de cereale (care vor păstra tot pentru vremuri mai bune - pentru ei, desigur - când lumea înfometată va da şi triplul preţului de acum, evident, cu împrumuturi sau subvenţii de la stat).

În plus, să nu uităm - atât euro, cât şi dolarul, vor creşte vertiginos după alegeri (când Isărescu nu va mai fi presat de puterea pandemică să ţină ideologic cursul constant). Probabil, cursul va "evolua" către 5,15-5,2 lei pe euro în februarie 2021. Cum mâncarea pe care o vom cumpăra la anul va fi din export (pentru că acum nimeni nu s-a gândit să facă rezerve şi, deci, să cumpere producţia de anul ăsta pentru a rămâne pe loc, pentru vremuri grele, cu toate că se fac în draci rezerve de măşti neconforme şi inutile, cu preţuri cvadruple faţă de referinţă) înseamnă că va fi un cost şi mai mare de plătit, umflat fiind de cursul valutar.

De unde vor veni banii importul de mâncare? Evident, din alte împrumuturi, care vor deveni din ce în ce mai scumpe.

Celor care nu au observat încă, le atrag atenţia eu - individul afumat care "conduce" din butoanele de păcănele Ministerul Finanţelor a majorat deja datoria publică a României (adică, a noastră, a copiilor şi a nepoţilor noştri) cu 16 miliarde de euro şi deficitul bugetar de la 3 la 6,3% în doar 7 luni de pandemie.

Celor ce au uitat le reamintesc eu - în 2009, trioul Isărescu - Băsescu - Boc a îngropat România într-un ne-necesar împrumut la FMI şi la CE de 20 de miliarde de euro, dar acel împrumut a fost tras doar parţial (din 20 de miliarde s-au tras doar 12, dintre care 10 s-au dus în rezerva BNR, pentru a salva băncile de la faliment) şi a durat cam 3 ani să fie rambursat.

De asemenea, vă re-amintesc consecinţele acelui odios împrumut din 2009 - austeritatea (salarii ale bugatarilor reduse cu 25%, indemnizaţii de maternitate/paternitate reduse cu 15%, tva crescut cu 24%), falimentarea clasei de mijloc captivă la bănci şi regresul economic timp de 6 ani.

Cam ce credeţi că ar putea urma după acest nebunesc împrumut (despre ale carui destinaţii nu ştim absolut nimic, pentru că ministrul respectiv refuză, în mod penal, să dea explicaţii în Parlament) întins pe zeci de ani de acum încolo?

Evident, austeritate la pătrat - alte tăieri, eliminarea salariului minim, creşterea taxelor şi impozitelor.

Şomajul, falimentul generalizat al IMM-urilor şi crunta supra-îndatorare a simplilor particulari sunt başca.

Cum era sloganul acela că România ar putea să dea de mâncare unui număr de 80 de milioane de oameni? E, uite că, sub înţeleapta conducere a autorităţilor pandemice, România nu o să mai reuşească să dea de mâncare nici cetăţenilor proprii, pentru că îşi vinde mâncarea (aşa puţină cum e) şi va fi trecută, spre şocul tuturor, prin foamete.

Eu zic că trebuie să fii cel puţin indecvat momentului (ca să nu folosesc cuvinte mai dure) ca să îţi doreşti în continuare guvernarea şi, mai ales, guvernul "meu", în asemenea. Mai ales că explozia socială care va urma crizei alimentare şi foametei care se va fi instalat după criză o să pulverizeze tot ce va întâlni în cale.

Dacă nu ai ştiut să îţi încarci hambarele când ai avut 7 ani de recoltă bună, vei avea de suportat 7 ani de secetă, ca nişte vaci slabe care bântuie coşmarurile faraonilor. În plus, dacă în loc de un Iosif (care să îţi tălmăcească visurile) ţi-ai luat consilier un anestezist, eşti sortit smurd - ificării.

la această concluzie se poate ajunge uşor constatând o altă aparentă ciudăţenie a pandemiei - preţul petrolului a scăzut cu 38% (crude oil) şi cu 41% (Brent) faţă de anul trecut, întrucât transporturile sunt reduse la nivel de avarie; companii aeriene, aeroporturi şi transportatori tereştri ori maritimi sunt în pragul colapsului; presa financiară a scris acum 2 zile ca 200 de aeroporturi, care sunt noduri esenţiale de transport european, sunt efectiv în faliment, aşteptând salvarea de la stat, care nu va veni la timp şi nu va veni pentru toate

de regulă, floarea soarelui se utilizează la fabricarea uleiului alimentar şi în hrana animalelor, dar puţină lume ştie că România este un mare exportator de seminţe prăjite, pentru ronţăit la o berică sau pe stadion sau la pescuit; de fapt, cred că este cel mai mare exportator din Europa

cine nu a auzit de Great Potato Famine (Irlanda, sec.XVIII) să caute pe google - o să vadă ce ne-ar putea aştepta

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Hopa! alt Mafalda care vrea să-l întreacă pe însuși Codita atotștiutor.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

28 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2715
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6480
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8714
Gram de aur (XAU)Gram de aur246.7254

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro