Cheltuielile SUA în războiul cu Iranul au ajuns la 38 miliarde dolari

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului, ajuns la şase luni, a generat până acum costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, iar factura ar urma să crească cu circa 3 miliarde de dolari în fiecare lună dacă ostilităţile continuă, potrivit unei evaluări publicate de Congressional Budget Office (CBO), instituţia nepartizană care realizează analize bugetare pentru Congresul american.

Estimarea include cheltuielile înregistrate până la 1 august şi apare într-un moment în care administraţia preşedintelui Donald Trump caută soluţii pentru încheierea conflictului şi redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de energie.

Impactul războiului nu se limitează însă la bugetul Pentagonului. CBO estimează că efectele conflictului ar putea majora inflaţia din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal pe fondul şocurilor produse pe pieţele energetice.

Costurile calculate de instituţie sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în timpul unei audieri în Senat din 21 iulie.

• Stocurile americane de muniţii, sub presiune

Una dintre principalele surse ale cheltuielilor este consumul accelerat de muniţii. CBO estimează că refacerea stocurilor americane ar putea dura aproximativ cinci ani, situaţie care ridică semne de întrebare privind capacitatea Pentagonului de a răspunde simultan unei alte crize militare majore.

Reuters relata în august că Statele Unite utilizaseră în timpul războiului „practic toate” rachetele de precizie cu rază lungă disponibile.

CBO a avertizat că deficitul unor categorii critice de muniţii, inclusiv interceptoare pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opţiunile Pentagonului în eventualitatea izbucnirii unui alt conflict major, inclusiv a unei crize militare în jurul Taiwanului.

În timpul audierii din Senat din iulie, Hegseth a solicitat aproape 90 de miliarde de dolari sub formă de finanţare de urgenţă pentru refacerea rezervelor de muniţii.

„Fără aceste fonduri, ne confruntăm cu deficite critice”, a avertizat secretarul Apărării.

Raportul CBO notează, de asemenea, că Departamentul Apărării nu a cooperat cu auditorii financiari ai Congresului în cadrul evaluării costurilor.

Administraţia Trump contestă însă concluziile referitoare la disponibilitatea muniţiilor. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a descris atacurile ordonate de Donald Trump împotriva Iranului drept o „acţiune decisivă” menită să împiedice Teheranul să afecteze personalul şi interesele americane.

Ea a susţinut că armata SUA dispune de „mai mult decât suficiente muniţii şi stocuri” pentru îndeplinirea obiectivelor strategice stabilite de preşedinte.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a respins la rândul său afirmaţiile privind penuria de muniţii, declarând că forţele americane dispun de toate resursele necesare pentru a executa atacuri „la momentul şi în locul ales de preşedinte”.

• Costul real al războiului ar putea fi semnificativ mai mare

Evaluarea CBO a fost realizată la solicitarea democratului Brendan Boyle, principalul reprezentant al partidului în Comisia pentru Buget din Camera Reprezentanţilor.

Boyle a criticat dur politica administraţiei Trump, susţinând că războiul a provocat atât pierderi de vieţi omeneşti, cât şi costuri de zeci de miliarde de dolari pentru contribuabili.

Până în prezent, 18 militari americani au murit în conflictul cu Iranul.

Factura de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul complet al operaţiunilor. CBO nu a inclus cheltuielile generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz şi nici de loviturile asupra instalaţiilor militare americane din regiune.

De asemenea, calculul nu ia în considerare costurile împrumuturilor contractate pentru finanţarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari la factura totală.

Inspectorul general al Pentagonului a estimat separat că războiul costase aproximativ 33,4 miliarde de dolari până la 19 iunie. Potrivit raportului, atacurile iraniene au avariat sau distrus sute de clădiri din bazele americane din Orientul Mijlociu, precum şi aeronave militare, inclusiv avioane de luptă, aparate de realimentare şi drone.

Pagubele produse instalaţiilor diplomatice americane de atacurile iraniene au fost evaluate la aproximativ 184 de milioane de dolari.

• Strâmtoarea Hormuz amplifică impactul economic

Consecinţele economice ale conflictului sunt amplificate de situaţia din Strâmtoarea Hormuz. Înaintea războiului, prin această rută maritimă tranzita aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel mondial.

Atacurile asupra transportului maritim şi asupra infrastructurii energetice din statele Golfului au perturbat fluxurile de energie şi au contribuit la creşterea preţurilor suportate atât de consumatori, cât şi de companii.

Presiunile apar într-un moment dificil pentru finanţele publice americane. Datoria publică totală a Statelor Unite a depăşit pragul de 40.000 de miliarde de dolari în august, ceea ce amplifică preocupările privind impactul unui conflict prelungit asupra deficitului federal.

Donald Trump a comparat în mod repetat războiul cu Iranul cu intervenţiile militare americane din Irak şi Afganistan, declanşate după atentatele din 11 septembrie 2001.

Diferenţa de scară rămâne deocamdată considerabilă. Războiul din Irak, care a durat opt ani şi a implicat la apogeu peste 100.000 de militari americani, a costat aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor citate de Reuters.

Conflictul din Afganistan, desfăşurat pe parcursul a două decenii şi care a implicat, de asemenea, peste 100.000 de militari americani în perioada de maximă desfăşurare, a generat costuri estimate la 2.300 de miliarde de dolari, potrivit proiectului Costs of War al Brown University.