Climate Change Summit 2026: Securitatea energetică, accesul la resurse şi competitivitatea economiei, în centrul dezbaterilor

Finanţarea tranziţiei verzi, securitatea energetică, accesul la apă şi hrană şi capacitatea României de a răspunde riscurilor climatice au fost în centrul celei de-a cincea ediţii a Climate Change Summit, desfăşurată pe 14 octombrie, la Palatul Parlamentului. În total, evenimentele din cadrul Climate Change Summit Week au reunit 2.100 de participanţi, iar summitul a înregistrat peste 1,3 milioane de vizualizări online. Sub tema „Infrastructurile viitorului”, evenimentul organizat de Social Innovation Solutions, alături de BRD - Groupe Societe Generale, în calitate de partener fondator, a conectat perspectivele internaţionale cu provocările economice şi sociale ale României şi regiunii.

În deschiderea Climate Change Summit 2026, preşedintele României, Nicuşor Dan, a transmis un mesaj în care a evidenţiat rolul evenimentului în conectarea instituţiilor publice, cercetătorilor, mediului de afaceri şi societăţii civile. Şeful statului a subliniat importanţa integrării protecţiei naturii în deciziile de dezvoltare şi a colaborării cu societatea civilă, menţionând Centura Verde Bucureşti-Ilfov, Roşia Montană, conservarea zonei Lacului Techirghiol şi sprijinirea centrelor de reabilitare a faunei sălbatice.

„Protejarea naturii trebuie integrată permanent în orice viziune despre dezvoltare”, a transmis preşedintele Nicuşor Dan.

„Ediţia din acest an şi tranziţia către Change Summit reflectă o realitate clară: schimbările climatice, economice, tehnologice şi sociale sunt interconectate şi nu mai pot fi abordate separat. După cinci ani în care Climate Change Summit a construit o platformă de dialog şi colaborare, facem următorul pas: conectăm mai multe sectoare şi perspective pentru a transforma înţelegerea schimbării în acţiune”, declară Roxana Cojocaru, director executiv al Social Innovation Solutions.

BRD - Groupe Societe Generale, partenerul fondator al Climate Change Summit, susţine platforma încă de la prima ediţie, contribuind la dialogul dintre mediul privat, administraţie, comunitatea ştiinţifică şi societatea civilă.

„După cinci ediţii care au adus împreună mii de participanţi şi sute de vorbitori, această platformă, pe care am co-creat-o, a devenit un spaţiu extrem de valoros pentru dialog, idei şi perspective diferite şi a creat o comunitate de oameni dedicaţi, dispuşi să transforme ideile în acţiune. Valoarea dialogului se vede mai ales atunci când duce la schimbări benefice şi cu impact. De aceea, pasul către Change Summit este firesc: provocările climatice, economice, tehnologice şi sociale sunt tot mai strâns legate între ele şi nu mai pot fi abordate separat. Vrem ca de aici să pornească tot mai multe colaborări, iniţiative şi soluţii concrete”, a spus Flavia Popa, Secretar General, BRD Groupe Societe Generale.

La sfârşitul primului trimestru al anului 2026, producţia de finanţări sustenabile a BRD, cumulată din 2021, a atins 2,36 miliarde de euro. În luna mai a acestui an, BRD a lansat, în premieră pe piaţa românească, „Calea BRD”, un program dedicat susţinerii şi accelerării antreprenoriatului feminin, proiect construit în cadrul acordului cu International Finance Corporation (IFC), care vizează finanţarea proiectelor sustenabile cu impact în România, platforma fiind concepută ca un ecosistem integrat ce combină soluţiile financiare cu accesul extins la know-how, instrumente practice şi comunităţi relevante.

În cadrul Climate Change Summit a fost prezentată cea de-a treia ediţie a raportului „Starea Climei 2026” pentru România, realizată de cercetătorii InfoClima, document care a adus în atenţie vulnerabilităţile energetice, efectele caniculei asupra sănătăţii şi rolul reducerii emisiilor în limitarea intensificării căldurii extreme.

„Dependenţa excesivă de câţiva producători convenţionali mari, precum unităţile nucleare de la Cernavodă şi marile centrale pe cărbune şi gaz, vulnerabilizează Sistemul Energetic Naţional în loc să îl întărească”, scriu Radu Dudău şi Alexandru Chivu în capitolul „Electrificarea, cheia decarbonizării sectorului energetic”.

Efectele căldurii se reflectă şi în sănătatea populaţiei, raportul consemnând că aproximativ 2.879 de decese au fost atribuite căldurii în România în perioada iunie-septembrie 2025. România are, din 2007, un plan interministerial de măsuri pentru perioadele de caniculă, dar nu are un plan de acţiune pentru caniculă şi sănătate în accepţiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu supraveghere a mortalităţii, registre de persoane vulnerabile şi evaluare a măsurilor. Asemenea intervenţii sunt „documentate, testate în alte ţări europene şi puţin costisitoare în raport cu vieţile pe care le pot salva”, scriu Bogdan Antonescu, Adina-Eliza Croitoru, Valentin-Veron Toma, Dragoş Ene şi Luminiţa Mărmureanu, autorii capitolului „Căldura şi sănătatea în România”.

Totodată, Monica Ioniţă şi Viorica Nagavciuc arată, în capitolul „Temperaturi şi valuri de căldură în România”, că reducerea emisiilor nu va elimina complet intensificarea căldurii extreme, dar poate limita substanţial amploarea schimbărilor în a doua jumătate a secolului.

Discuţiile de pe Blue Stage - Global Perspective şi Green Stage - Regional Impact au abordat relaţia dintre climă, economie şi geopolitică, finanţarea infrastructurilor, folosirea resurselor şi potenţialul României în domeniul tehnologiilor verzi avansate. Gianpiero Nacci, Managing Director, Climate Strategy and Delivery în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a prezentat perspectiva instituţiei asupra finanţării tranziţiei în Europa Centrală şi de Est, subliniind că „mobilizarea capitalului uman este esenţială pentru a impulsiona tranziţia”. Gareth Stapleton, cercetător asociat şi ambasador pentru climă la Universitatea din Reading, a analizat obstacolele care împiedică finanţarea climatică să ajungă la implementarea proiectelor.

Investiţiile în capitalul natural au fost abordate de Manon Mura, Associate Director, Investor Relations UK & Europe la New Forests, care a afirmat că „natura nu este separată de viaţa noastră”. În discuţia de pe Green Stage, Iuliana Tiba, Director of Environmental Social and Positive Impact Financing BRD, a evidenţiat cererea de finanţare pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă, iar Gianpiero Nacci şi Manon Mura au analizat riscurile şi oportunităţile investiţiilor. La rândul său, Jennifer Gilberg, responsabilă de divizia Crop Science a Bayer în România, Bulgaria şi Republica Moldova şi Managing Director Bayer România, a abordat dubla responsabilitate a agriculturii: producerea hranei şi răspunsul la schimbările climatice. Printre invitaţii internaţionali s-au numărat şi Juliette Lassman, analist de politici privind guvernanţa apei şi economia circulară în cadrul OECD, Esteban Arriaga Miranda, CEO al Federaţiei Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA), şi Boyana Achovski, CEO ATMIX şi fost secretar general al Gas Infrastructure Europe.

Ediţia din 2026 a explorat de asemenea modul în care competiţia pentru resurse, progresul ştiinţific şi inovaţia tehnologică transformă economia europeană. Andre Månberger, de la Lund University, şi Jiayi Zhou, cercetătoare la Stockholm International Peace Research Institute, au adus în discuţie securitatea materiilor prime critice şi noile dependenţe geopolitice, în timp ce experţi din cercetare, mediul antreprenorial şi instituţiile publice au analizat potenţialul României de a dezvolta tehnologii verzi avansate şi de a transforma rezultatele cercetării în soluţii competitive. Agenda a inclus şi perspective asupra longevităţii umane, prin intervenţia lui Joăo Pedro de Magalhăes, de la University of Birmingham, despre impactul condiţiilor extreme de mediu asupra sănătăţii şi duratei vieţii.

Evenimentul a marcat totodată prezentarea Museum of Possible Futures, o nouă iniţiativă culturală şi educaţională aflată în dezvoltare care îmbină arta, ştiinţa, tehnologia şi storytellingul într-o experienţă imersivă pentru explorarea scenariilor alternative privind clima, oraşele, inteligenţa artificială, democraţia şi munca, pornind de la convingerea că nu putem construi ceea ce nu ne putem imagina.

Cea de-a cincea ediţie a marcat începutul unei noi etape: din 2027, Climate Change Summit devine Change Summit, extinzând conversaţiile către transformările complexe care modelează viitorul economiei şi societăţii şi răspunzând realităţii că schimbările climatice, progresul tehnologic, tensiunile geopolitice, evoluţiile demografice şi transformările economice nu mai pot fi înţelese separat. Change Summit va explora opt forţe majore - AI şi tehnologie, transformările geopolitice, acţiune climatică, economia următorului deceniu, oamenii şi societatea, oraşele viitorului, ştiinţa care schimbă lumea şi leadershipul într-o lume instabilă -, prima ediţie urmând să aibă loc pe 27 octombrie 2027 sub tema „Understanding the Forces Shaping Our Future”.

Manifestările principale au fost completate de seria Climate Change Summit Week, începută pe 28 august cu BUILD - Building the Infrastructures for Change, dedicat colaborării între comunităţi, organizaţii şi antreprenori, şi continuată pe 12 septembrie cu MOVE - Moving for Change, acţiune ce a combinat alergarea urbană cu un tur ghidat în Parcul Natural Văcăreşti. Pe 15 octombrie, programul a integrat un Executive Breakfast despre rezilienţa companiilor, Circular Monday Launchpad cu Alexandra Davidsson, simularea de politici „From Environmental Challenges to Public Policy” şi dezbaterea „What are we really protecting when we protect nature?”. Pe 16 octombrie, participanţii au descoperit activitatea INCD ECOIND într-un tur ghidat, urmat seara de dezbaterea în format Oxford THINK la V7 Startup Studio Opera alături de ARDOR şi Rethink Romania, unde peste 100 de participanţi au discutat despre priorităţile de investiţii ale României şi alocarea resurselor publice în tranziţia verde. Programul a inclus atelierele Carpathia la Opera Comică pentru Copii pe 17-18 octombrie, tururi în Parcul Natural Văcăreşti, turul expoziţiei „Silent Pressures” pe 18 octombrie şi sesiunea Community Breakfast la OTOTO Station.