Datoria globală a crescut cu 10.000 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului şi a depăşit 365.000 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu al Institute of International Finance (IIF), citat de CNBC.
Economiştii avertizează că majorarea costurilor cu dobânzile pune o presiune tot mai mare asupra finanţelor guvernelor, conform CNBC.
IIF atrage atenţia în special asupra Statelor Unite, Japoniei, Franţei şi Marii Britanii, care se confruntă cu „deficite persistent ridicate şi cheltuieli în creştere cu dobânzile”, probleme asociate în trecut mai ales economiilor emergente aflate sub presiunea datoriilor, transmite sursa citată.
Economiile dezvoltate au plătit anul trecut peste 3.300 de miliarde de dolari numai sub formă de dobânzi pentru obligaţiunile guvernamentale tranzacţionate internaţional, potrivit sursei citate. Suma depăşeşte cheltuielile globale pentru inteligenţă artificială, de 2.600 de miliarde de dolari, pentru apărare, de 3.100 de miliarde, sau pentru energie curată, de 2.300 de miliarde de dolari, informează CNBC.
IIF avertizează că datoria a devenit şi o problemă politică, creând un „cerc vicios” între alegeri, soluţiile pe termen scurt şi vulnerabilităţile pe termen lung, potrivit CNBC. Pe măsură ce dobânzile de referinţă cresc, costurile serviciului datoriei sunt aşteptate să urce puternic, în timp ce presiunile structurale generate de cheltuielile pentru sănătate şi pensiile publice rămân în mare parte nerezolvate, transmite CNBC.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a avertizat la rândul său că majorarea randamentelor obligaţiunilor arată necesitatea unor eforturi mai mari pentru limitarea şi redistribuirea cheltuielilor publice, îmbunătăţirea eficienţei sectorului public şi consolidarea veniturilor, relatează CNBC. Reformele sunt necesare pentru sustenabilitatea datoriilor pe termen lung şi pentru ca guvernele să-şi păstreze capacitatea de a reacţiona la viitoare şocuri economice, potrivit sursei citate.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a cerut guvernelor să acorde prioritate consolidării fiscale, conform sursei menţionate. „Trebuie făcute aceste două lucruri: reducerea nivelului datoriei, transformarea consolidării fiscale într-o prioritate şi asigurarea faptului că băncile centrale îşi îndeplinesc mandatul privind stabilitatea preţurilor”, a declarat Georgieva, potrivit CNBC.

























































Opinia Cititorului