CNBC: Randamentul obligaţiunilor franceze pe 10 ani a depăşit 5%, pe fondul crizei bugetare şi al protestelor

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale franceze pe 10 ani a depăşit temporar pragul de 5% miercuri, 21 octombrie, pentru prima dată din 2002, în contextul tensiunilor economice şi politice cu care se confruntă Franţa, creşterea costurilor de împrumut reflectă îngrijorările investitorilor privind situaţia finanţelor publice, dificultăţile adoptării bugetului şi intensificarea protestelor sociale, potrivit CNBC.

Randamentul titlurilor de stat franceze de referinţă a urcat peste 5% înainte de ora 11:30, la Paris, după care a coborât uşor, ulterior, acesta era cotat la aproximativ 4,98%, cu circa şase puncte de bază peste nivelul anterior, potrivit datelor citate de CNBC.

Franţa se confruntă cu dificultăţi în adoptarea bugetului pentru 2027, într-un parlament fragmentat politic, astfel premierul Sebastien Lecornu a anunţat că urmăreşte economii bugetare de aproximativ 54 de miliarde de euro, în condiţiile în care investitorii solicită măsuri pentru limitarea deficitului şi a datoriei publice, conform sursei.

Ţara se află în procedura Uniunii Europene privind deficitul excesiv, iar deficitul bugetar francez a ajuns la 5,1% din PIB la sfârşitul anului trecut, iar recomandarea europeană este ca acesta să fie redus spre pragul de 3% din PIB, potrivit publicaţiei.

Negocierile bugetare au generat în ultimii ani tensiuni politice repetate, după ce discuţiile privind bugetul anterior nu au dus la un acord, guvernul a recurs în februarie la mecanisme constituţionale pentru a adopta bugetul fără un vot parlamentar obişnuit, conform sursei citate.

Ministrul francez al Finanţelor, Roland Lescure, a declarat miercuri, într-un interviu acordat postului RTL, că executivul este pregătit să recurgă din nou la instrumente constituţionale dacă parlamentarii nu ajung la un acord asupra bugetului.

Printre opţiunile disponibile se numără articolul 49.3 din Constituţia Franţei, care permite prim-ministrului să angajeze răspunderea guvernului asupra unui proiect de lege, fără un vot obişnuit în Adunarea Naţională, însă mecanismul poate provoca noi tensiuni politice, transmite CNBC.

Lecornu a demisionat în octombrie 2025, după mai puţin de o lună de mandat, pe fondul disputelor politice, dar a fost renumit în funcţie câteva zile mai târziu de preşedintele Emmanuel Macron, conform sursei.

Eforturile de reducere a deficitului sunt complicate de protestele care au început ca o mişcare studenţească la Paris şi s-au extins în alte zone ale ţării, manifestaţiile, alimentate de nemulţumirile privind costul vieţii şi cheltuielile publice, au degenerat în ciocniri, revolte şi jafuri în weekend, iar potrivit estimărilor oficiale citate de presa internaţională, pagubele ar putea ajunge la sute de milioane de euro.

Investitorii urmăresc, de asemenea, alegerile prezidenţiale franceze programate pentru primăvara anului viitor, considerate o posibilă sursă suplimentară de incertitudine politică. Marine Le Pen, candidata de dreapta prezentată de CNBC drept favorită în cursa electorală, a declarat la începutul lunii că ar putea reduce deficitul sub 3% din PIB în 18 luni de la alegere, însă criticii au pus sub semnul întrebării credibilitatea economiilor bugetare propuse de aceasta.

Creşterea randamentelor obligă statul francez să se împrumute la costuri mai mari şi evidenţiază presiunea exercitată de pieţe asupra guvernului, în timp ce acesta încearcă să echilibreze consolidarea fiscală cu nemulţumirile sociale şi negocierile politice, potrivit sursei.