Comisia Europeană a aprobat parţial a cincea cerere de plată a României, în valoare de 2,67 miliarde de euro, depusă în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR), componenta principală a programului NextGenerationEU (PNRR), potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul oficial al Executivului comunitar. Aprobarea vizează implementarea unor reforme şi investiţii în domenii precum gestionarea apei, a deşeurilor şi a pădurilor, decarbonizarea transporturilor şi a energiei, administraţia fiscală, competenţele din domeniul sănătăţii, sectorul social, consolidarea procesului decizional guvernamental, digitalizarea, cercetarea, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi dezvoltarea sistemului de educaţie, arată sursa citată.
„Comisia Europeană a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane şi 35 dintre cele 38 de ţinte stabilite prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului UE”, se precizează în comunicatul de presă postat pe site-ul oficial al instituţiei europene.
Executivul comunitar a transmis Comitetului Economic şi Financiar evaluarea sa preliminară referitoare la îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor necesare pentru această plată, comitetul având la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite un aviz, notează Comisia Europeană. Plata către România va putea fi efectuată după emiterea acestui aviz şi după adoptarea unei decizii de plată de către Comisia Europeană, în timp ce pentru jaloanele şi ţintele evaluate drept neîndeplinite instituţia europeană va comunica în curând motivele autorităţilor de la Bucureşti, care vor avea la dispoziţie două luni pentru a transmite observaţii, precizează sursa citată. În cazul în care, după analizarea observaţiilor, Comisia îşi menţine evaluarea iniţială, suma totală de 2,67 miliarde de euro aferentă acestei cereri de plată va fi redusă cu valoarea corespunzătoare ţintelor neîndeplinite, menţionează documentul oficial.
Cele şase jaloane şi ţinte restante din cadrul celei de-a cincea cereri de plată pentru care Comisia Europeană nu a putut concluziona că au fost îndeplinite în mod satisfăcător vizează intrarea în vigoare a unor acte normative care permit utilizarea terenurilor statului pentru investiţii în energie din surse regenerabile şi sprijină adoptarea pe piaţă a hidrogenului din surse regenerabile, precum şi instituirea unui registru naţional unic al terenurilor statului, arată comunicatul de presă. Totodată, printre cerinţele restante se regăsesc reducerea duratei medii necesare pentru efectuarea intervenţiilor asupra reţelei de transport al energiei electrice, aplicarea testului pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea accesului întreprinderilor la finanţare prin intermediul garanţiilor de portofoliu, mai precizează Comisia Europeană.
























































Opinia Cititorului