Dacă migraţia politicienilor continuă, alegerile locale nu mai au rost

• Migraţia politică reprezintă una din sursele corupţiei

Corupţia se manifestă cel mai vizibil prin migraţia politică a aleşilor locali şi a parlamentarilor, potrivit unui raport publicat ieri de către Societatea Academică Română (SAR). "Care mai este rostul alegerilor locale, dacă la trei ani după alegeri, structura politică a primarilor şi consilierilor aleşi nu mai este aceeaşi", se întreabă preşedintele SAR, Alina Mungiu. Domnia sa consideră că, prin migraţia politică generalizată, se viciază însăşi procesul democratic. "În ultimii trei ani, PSD - partidul de guvernămînt, a atras peste 1.000 de primari în partid, nemaivorbind de consilierii locali", a arătat Alina Mungiu. Potrivit raportului SAR, faptul că primarii îşi schimbă culoarea politică, descurajează participarea cetăţenilor la vot.

Mai gravă este cauza care se află în spatele migraţiei politice - distribuţia banilor publici. "Conform legii, fondurile publice ar trebui să se împartă în baza unei formule matematice clare, însă la noi legea nu se res-pectă, iar distribuţia banilor către autorităţile locale se face în funcţie de apartenenţa politică a primarilor", a declarat Sorin Ioniţă, unul dintre autorii raportului SAR, adăugînd că mulţi primari sînt obligaţi să schimbe tabăra ca să obţină fonduri bugetare pentru a-şi îndeplini cît mai multe promisiuni faţă de electorat. "Aici apare fenomenul favoritismului politic, iar cu cît migraţia politică către PSD este mai mare, cu atît acea comunitate va obţine mai multe fonduri bugetare", a explicat Ioniţă. Judeţele care se află în topul migraţiei sînt aceleaşi care primesc mai multe fonduri şi "accidental", sînt şi judeţele cu baroni politici: Vrancea, Suceava, Botoşani, Gorj şi Bacău.