De la 1 ianuarie 2024, ANAF va demara un proiect pilot pentru monitorizarea pe orizontală a contribuabililor

Miscellanea / 7 aprilie 2023

De la 1 ianuarie 2024, ANAF va demara un proiect pilot pentru monitorizarea pe orizontală a contribuabililor

Tendinţele şi raportările fiscale din România şi la nivel internaţional, impozitul minim global, impozitele pe veniturile din salarii, dificultăţile întâmpinate la întocmirea contractelor şi actelor adiţionale, monitorizarea fiscală a comerţului online, digitalizarea ANAF, RO e-Factura, RO e-Transport, SAF-T, preţurile de transfer sunt doar câteva dintre subiectele abordate la ediţia Tax & Finance Forum, organizată de BusinessMark pe 4 aprilie 2023, conform unui comunicat remis redacţiei.

Poltrivit sursei citate, evenimentul a reunit peste 350 de specialişti din domeniu, atât la JW Marriott Grand Hotel Bucharest, cât şi online, şi a inclus două sesiuni de prezentări, fiind moderat de Mihaela Mitroi, Managing Partner, Global Tax Advise - GTA. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinţei pe site-ul BusinessMark, în secţiunea On Demand.

Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistenţă Fiscală în Tranzacţii, EY Romania, a deschis prima sesiune a conferinţei, cu o prezentare despre tendinţele globale în impozitarea companiilor - impozitul minim global.

"Ce s-a întâmplat în ultimii ani? Este vorba despre presiuni care vin din partea firmelor, în primul rând, care îşi doresc un venit cât mai bun în funcţie de investiţiile pe care le fac, însă peste asta s-a mai suprapus o inflaţie foarte puternică, dar şi războiul economic - nu mă refer la cel din Ucraina, ci la cel dintre SUA şi China, care este mult mai puternic şi care ne afectează pe toţi. În acest context, OECD şi celelalte foruri internaţionale încearcă să găsească o metodă, astfel încât lucrurile să fie cât mai rezonabil împărţite între ţări, iar bugetul de stat al fiecărui stat în parte să reflecte situaţia economică a ţării respective cât mai corect. Una dintre metode este impozitul minim global. OECD a dezvoltat cu ceva timp în urmă o strategie cu doi piloni. Pilonul 2 avea ca scop, în general, nu doar în UE, alocarea de venituri la bugetele de stat ale ţărilor respective în funcţie de activitatea economică a firmelor, în funcţie de angajaţii pe care firmele îi au în respectivele ţări şi în funcţie de activele folosite de firme în respectivele ţări.

De ceva timp, în multe ţări - SUA, Franţa, UK - există o serie de reguli de realocare a profiturilor în grup, astfel încât să se ajungă la o rată de taxare cât mai rezonabilă şi să se atragă impozitele în ţările în care se întâmplă activitatea, doar că acum a apărut acest prag global de 15%. Modul de calcul este destul de complicat - acesta include o bază, care are nişte excepţii, şi nişte reguli de tranziţie destul de greu de înţeles şi de aplicat. Mai există încă un aspect important aici: s-a dat, prin directivă europeană, libertate ţărilor cum să implementeze aceste prevederi în legislaţia locală", a precizat ea.

În continuare, Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a vorbit despre impozitul pe veniturile din salarii.

"Atenţie foarte mare la clauza de mobilitate! Pe Codul Muncii, care a fost modificat, apare această clauză - sunt situaţii în care angajatorul este obligat să o aibă, însă nu este obligat să o şi remunereze. Totul este la înţelegerea dintre angajator şi angajat.

Dacă clauza de mobilitate este remunerată, această remuneraţie este neimpozabilă în limita a 2,5 ori nivelul legal al diurnei, dar după ce se calculează acest 2,5 ori nivelul diurnei, suma astfel obţinută se duce în calculul a 33% din salariul de bază.

Vreau să accentuez faptul că toate aceste venituri neimpozabile care intră în plafonul de 33% sunt plafonate dublu - fiecare are un plafon individual şi doar ceea ce se încadrează în acel plafon individual intră în calculul plafonului de 33%. Dacă oricare din aceste venituri depăşeşte plafonul individual, partea care îl depăşeşte din start se duce la venituri asimilate salariilor.

Un alt venit care intră în baza de calcul a veniturilor neimpozabile de 33% îl reprezintă contravaloarea hranei, dacă nu se acordă tichete de masă. De asemenea, cazarea şi contravaloarea chiriei, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, trebuie să ţină cont de anumite condiţii", a spus ea.

Monitorizarea fiscală a e-comerţului este un alt subiect abordat în cadrul Tax & Finance Forum 2023. Astfel, Theodor Artenie, Counsel, Head of Tax Romania, Noerr, a precizat: "Pentru mine, comerţ înseamnă relaţia dintre furnizor şi consumator. În măsura în care vorbim despre furnizor şi consumator şi despre comportamentul consumatorului, evident că acesta migrează tot mai mult către zona online. Este mai simplu, ne putem cumpăra orice de pe site-urile de specialitate. Mai sunt şi alte zone, care sunt mai gri. Există unele iniţiative care pot conduce spre o zonă de nefiscalizare, sancţionată de către autorităţile fiscale.

După ce au început să se prindă autorităţile fiscale că există un flux sau fluxuri numeroase care scapă impozitării pe consum în Uniunea Europeană, s-au gândit şi au venit cu un pachet de TVA pentru comerţul electronic, care a intrat în vigoare în 2021. Aceasta a fost o iniţiativă foarte vizibilă şi foarte amplă, iar mecanismele prin care s-a implementat au fost destul de complexe.

Pachetul este amplu şi are multe elemente, însă sunt câteva pe care trebuie să le ţinem minte. Dintr-o dată, platformele online au căpătat un rol foarte important în acest ecosistem digital. Pe lângă faptul că ele consolidează, asigură transportul, depozitarea, duc coletul la consumatorul final, capătă şi nişte obligaţii fiscale. Acum aceste platforme trebuie să plătească taxe, să se asigure că toate importurile sunt raportate corect, că TVA este colectat din statul membru al consumatorului, că s-a înregistrat corect într-un stat anume şi plăteşte TVA pentru toate ţările în care sunt comercializate produsele. Aici există şi obligaţii noi: prin implementarea unei reguli care spune că atunci când avem colete cu o valoare intrinsecă mai mică de 150 euro, care nu sunt ţigări, băuturi, etc., se aplică un sistem opţional, astfel încât cineva trebuie să declare undeva importul , urmând ca vânzarea să fie impozitată în UE."

La rândul său, Roxana Popa, Director, Servicii Fiscale, PwC Romania, a prezentat tendinţele şi raportările fiscale, în linie cu reglementările internaţionale.

"Toate prevederile şi modul în care se aplică raportarea DAC7 de către platforme şi operatorii de platforme sunt prevăzute în Codul de Procedură Fiscală. Încă nu avem un ordin ANAF cu normele de aplicare, cele care ne vor spune cum să ne înregistrăm platforma, cum să facem această declaraţie şi, mai ales, cum să putem transfera informaţii şi către alte state unde platforma este activă.

Este important să ştim că aceste date vor fi schimbate între autorităţile fiscale din ţările în care platforma este operaţională, iar noi ne putem înregistra într-un singur stat. DAC7 vizează tranzacţiile pentru operatori mici, pentru persoane fizice, dar este posibil să ne afecteze şi dacă avem un website care poate să facă o intermediere pentru unul-doi parteneri de afaceri.

Trebuie să analizăm impactul DAC7 şi dacă nu avem o platformă de tip marketplace. Spre exemplu, dacă noi vindem anumite bunuri şi poate intermediem o vânzare de asigurări sau alte tipuri de servicii, trebuie să ne uităm să vedem dacă nu cumva pentru acel partener de afaceri sau pentru acel serviciu suplimentar nu va trebui să facem şi noi o declaraţie de tipul DAC7", a punctat ea.

Vorbind despre dificultăţile generate de modalitatea de întocmire a contractelor şi a actelor adiţionale, Iacob Buga, Dispute Resolution Manager, Dobrinescu Dobrev SCA, a precizat că: "Modalitatea de întocmire a contractelor şi actelor adiţionale subsecvente, prin care acestea sunt modificate, reprezintă «izvorul» de motive şi pretexte pentru a susţine că este vorba despre tranzacţii artificiale, de tranzacţii dictate, că în ultimă instanţă nu s-a întâmplat nimic, că sunt nişte hârtii fără valoare.

Prima chestiune este cea legată de voinţa părţilor - care este angajamentul efectiv, agreat de părţi, în momentul în care a fost încheiat contractul. Aici apar primele dificultăţi, pe fondul nedefinirii termenilor cu care se operează în cuprinsul contractelor, a necorelărilor între diferite elemente contractuale, precum şi a unor tehnici care sunt din ce în ce mai rare dar, totuşi, există - şi anume aceea de a încheia un contract şi de a-l modifica în acelaşi timp.

O situaţie pe care am avut-o şi care încă nu a fost tranşată în instanţă este legată de faptul că într-un contract se preciza că preţul unor servicii se determină prin raportare la costurile directe şi indirecte pe care le-a suportat prestatorul, în contextul prestării respectivelor servicii. Organele fiscale, ţinând cont de faptul că termenii «costuri directe şi indirecte» sunt definite de reglementările contabile, au luat acele definiţii, le-au comparat cu modalitatea în care a fost calculat respectivul preţ şi au ajuns la concluzia că, din perspectivă contabilă, au fost integrate o serie de costuri care nu sunt nici directe, nici indirecte. Problema este că cei care au redactat contractul nu s-au gândit la termenii respectivi - ei au avut în vedere altceva."

Continuând discuţia începută de colegul său, Andrada Pleş, Tax Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a vorbit despre dificultăţile în contextul probării prestării serviciilor intragrup.

"Am avut recent o inspecţie fiscală în care două societăţi din România - una plătitoare de impozit pe profit, una plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor - prestau servicii către societăţi terţe. Cea plătitoare de impozit pe profit presta către societăţi atât din România, cât şi din străinătate, iar cealaltă către beneficiari locali. Obiectul contractual prevedea foarte multe tipuri de servicii, care urmau a fi facturate la rată orară, în funcţie de numărul total de ore. În cadrul modalităţii practice de desfăşurare s-a decis să se facă o subcontractare de la societatea plătitoare de impozit pe profit la societatea plătitoare pe venitul microîntreprinderilor, iar singurele dovezi care au existat pentru aceste prestări au fost formate dintr-un deviz în Excel, cumulând 150 de ore pe lună, la preţul de 20.000 de euro.

În momentul în care s-au cerut justificări din partea organelor de control, acestea nu s-au putut oferi, nu s-au putut prezenta comenzile stabilite conform contractului. Argumentul suplimentar din partea echipei de control a vizat faptul că societatea plătitoare de impozit pe profit avea 22 de persoane în funcţii pentru care puteau să îşi desfăşoare obiectul contractual, iar societatea plătitoare pe venitul microîntreprinderilor avea două, moment în care au spus că atât timp cât societatea plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor avea şi propriii clienţi, nu se poate justifica prestarea serviciilor, prin faptul că nu se poate prezenta documentaţie justificativă de niciun fel şi a fost folosită, practic, artificial toată această structură, pentru a se diminua baza impozabilă în societatea plătitoare de impozit pe profit şi de a se impozita artificial aceste venituri la o valoare favorabilă, în societatea plătitoare pe venitul microîntreprinderilor. Astfel, noi nu considerăm la modul general că trebuie ca un organ de control să ne spună sub ce formă ne putem desfăşura sau nu activitatea sau să ne spună că, dacă avem 22 de persoane care pot presta, nu avem dreptul de a lua un subcontractor independent. Nu este la latitudinea lor. Toată această analiză are în spate un cost de beneficiu de alocare a costurilor, dar în momentul în care eu nu pot justifica nimic din ce a fost prestat, în mod evident că argumentele vor curge, ca într-o avalanşă, şi ne va face foarte grea poziţia noastră de a apăra contribuabilul", a spus ea.

Cea de-a doua sesiune a conferinţei a fost deschisă de Daniela Teodoru, Director General, ANAF - Direcţia Generală Coordonare Control Fiscal, şi Sia-Nicoleta Jiru, Director, ANAF - Direcţia Generală Coordonare Control Fiscal, care au vorbit despre digitalizarea ANAF.

"Cam de trei ani ANAF este într-un proces de transformare ce vizează, în special, digitalizarea. Pe noi pandemia ne-a ajutat să accelerăm acest proces. În anul 2020, când toată lumea era închisă în casă, ANAF şi activitatea controlului fiscal trebuiau să se deruleze în continuare, pentru că, cel puţin o parte din agenţii economici aveau nevoie de sprijinul ANAF - vorbesc despre cei care solicitau la rambursare sume în contul TVA, iar aceste rambursări trebuiau soluţionate, pentru ca banii să se întoarcă înapoi către mediul de afaceri şi către investiţii. Alternativ, am început să ne gândim cam cum am putea să ne desfăşurăm activitatea de control fiscal de la distanţă. În octombrie 2020 am promovat nişte ordine de preşedinte pentru reglementarea procedurilor de verificare documentară. Această procedură de control fiscal exista de când există Codul Fiscal, însă nu a fost reglementată procedural şi atunci, la finalul lui 2020, am reuşit această procedurizare şi a ajuns ca o activitate de control fiscal să se desfăşoare cu interacţiune minimă cu contribuabilul, de la distanţă, de la birou. Eforturile de digitalizare s-au concentrat pe mai multe paliere: conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, SAF-T. A fost un început greu, însă a pregătit terenul pentru anul acesta. Din perspectiva marilor contribuabili, peste 80% s-au conformat, iar cei care nu au reuşit să se conformeze ne-au adus la cunoştinţă că depun toate eforturile, că au anumite impedimente. În ianuarie şi februarie, peste 15% dintre contribuabilii mijlocii au reuşit să se conformeze. Sperăm să ajungem şi, în 2025, să reuşim să implementăm şi la contribuabilii mici fişierul standard", a explicat Sia-Nicoleta Jiru.

La rândul său, Daniela Teodoru a precizat: "În cursul anului viitor, începând cu 1 ianuarie 2024, vom începe un proiect pilot pentru monitorizarea pe orizontală a contribuabililor, ce presupune o colaborare cu contribuabilii ce vor opta pentru programul pilot, astfel încât, în funcţie de planul de afaceri, obiectul de activitate, strategiile de investiţii sau de dezvoltare, i se va acorda asistenţa necesară. Pe perioada monitorizării, numai dacă prezintă risc contribuabilul va fi selectat în programul de control. Va fi un parteneriat deschis, confidenţial, dar în acelaşi timp noi vom pune la dispoziţie toate resursele noastre, astfel încât pe perioada de monitorizare să eliminăm orice fel de risc, iar business-ul respectiv să fie conform cu reglementările fiscale. Cred că, pe de o parte, este un beneficiu al organului fiscal, dar cred că este şi un beneficiu al contribuabilului, având o siguranţă a business plan-ului."

În continuare, Georgiana Iancu, Partener, Liderul Departamentului de impozite indirecte, EY Romania, a vorbit despre re-startul sistemului fiscal: SAF-T, RO e-Factura şi RO e-Transport.

"Vedem un parcurs al e-Factura în ultimii ani. Am început spre final de 2021, cu o ordonanţă de urgenţă care ne introducea în lumea e-Factura, opţională pentru relaţia B2G şi B2B. La începutul anului 2022 s-a anunţat deja obligativitatea e-Factura pentru bunurile cu risc ridicat, care a intrat în vigoare din iulie 2022. Avem şi e-Factura pentru facturile emise în baza voucherelor de vacanţă din 1 aprilie. Tot din vara anului trecut, e-Factura este obligatorie pentru canalul B2G - nu pentru toate facturile emise către autorităţi publice; şi aici trebuie avută în vedere o legislaţie specifică. Insist asupra acestui punct, pentru că este un pilon asupra căruia s-ar putea să se construiască în momentul în care trecem la factura generalizată. E-factura pe relaţia B2G implică faptul că singurul document original care serveşte drept factură şi care stă la baza deducerii şi colectării TVA-ului este XML-ul transmis prin platforma ANAF către beneficiarul government, instituţie publică. În luna aprilie suntem programaţi la nivelul Consiliului Uniunii Europene pentru a obţine derogarea României de a implementat e-Factura cu caracter generalizat, pentru că o astfel de trecere nu se poate face neobţinând această excepţie din partea UE. Nivelul de încredere la nivelul Administraţiei Fiscale în obţinerea acestei derogări este destul de mare", a explicat ea.

Un alt subiect abordat în cadrul ediţiei Tax & Finance Forum din această primăvară a vizat principalele modificări aduse Codului de Procedură Fiscală, prin raportare la OUG 188/2022, cu accent pe modificările ce sunt în vigoare. Astfel, Răzvan Brătilă, Managing Associate, Reff & Associates | Deloitte Legal, a precizat că: "Modificările urmăresc conformarea voluntară a contribuabililor, lucru care este de dorit şi care este şi în Occident un deziderat. Modificările principale pe care le voi prezenta vor fi: accesul la dosarul administrativ al acţiunii de control fiscal, eficientizarea inspecţiilor fiscale, prin raportare la modalitatea de comunicare între Fisc şi contribuabil, avantajele notificării de conformare şi verificarea documentară - aşa-numitul viitor al controlului fiscal.

Cu privire la dosarul administrativ al acţiunii de control fiscal, aceasta este o instituţie nou-instituită şi reglementată în Codul de Procedură Fiscală, ce conţine toate documentele şi informaţiile care stau la baza constatărilor organelor de control. Asta înseamnă că toate documentele şi informaţiile vor fi centralizate într-un singur loc, iar contribuabilul va avea acces la acestea în timpul inspecţiei fiscale. Este o măsură mai mult decât binevenită, întrucât transparentizată activitatea de control şi, totodată, conferă contribuabilului posibilitatea de a-şi exercita într-un mod cât mai complet dreptul la apărare."

Nilanjan Nag, Transfer Pricing Manager, PKF Finconta, a încheiat cea de-a doua sesiune vorbind despre preţurile de transfer - aspecte practice, studii de caz şi relevanţa acestora la nivelul României.

"HP a acordat o serie de împrumuturi către subsidiarele sale din străinătate, utilizate pentru finanţarea desfăşurării activităţii. Împrumuturile au fost structurate ca datorii cu dobânzi fixe şi scadenţă. Serviciul Federal de Administrare Fiscală (IRS) a verificat declaraţiile fiscale ale HP pentru anii 2006-2007 şi a stabilit că împrumuturile intra-grup ar trebui să fie reclasificate în aport la capital. IRS a susţinut că împrumuturile nu aveau caracteristicile unei datorii de bună credinţă, deoarece nu erau rezonabile din punct de vedere comercial, nu erau garantate în mod adecvat şi nu aveau termeni de rambursare semnificativi. HP a susţinut că împrumuturile erau datorii de bună credinţă şi că au fost structurate şi documentate în mod corespunzător în conformitate cu normele fiscale şi contabile aplicabile.

Curtea Supremă a decis în favoarea IRS, considerând că împrumuturile intra-grup ar trebui reclasificate în aport la capital. Instanţa a constatat că împrumuturile nu aveau caracteristicile unei datorii de bună credinţă, deoarece nu erau rezonabile din punct de vedere comercial, nu erau garantate în mod adecvat şi nu aveau termeni de rambursare semnificativi. Instanţa a mai constatat că împrumuturile făceau parte dintr-un plan mai amplu al HP de a evita impozitele din SUA prin transferarea veniturilor către filialele sale străine. Decizia instanţei în acest caz a clarificat factorii care sunt relevanţi pentru a determina dacă un împrumut intra-grup ar trebui reclasificat în aport la capital. Decizia a subliniat, de asemenea, importanţa documentării şi structurării adecvate a tranzacţiilor intra-grup pentru a evita consecinţele fiscale negative", a spus el.

Eveniment organizat de BusinessMark pe 4 aprilie 2023, la Bucureşti şi online.

Partenerii conferinţei au fost: EY România, Noerr, Cabot Transfer Pricing, PwC România, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA

Evenimentul a fost susţinut de: Camera Consultanţilor Fiscali, BRCC - British Romanian Chamber of Commerce

Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS - Schinkel Conferinţe Soluţii

Partener de monitorizare al evenimentului: mediaTrust

Partenerii media ai evenimentului au fost: spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz Magazine, MATEK, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, EventsOnline.ro, Revista Piaţa, Transilvania Business, Top Business News, Business Voice, spatiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomania.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Curierul Fiscal, AngajatorulMeu.ro, Femei în Afaceri

Ziarul BURSA este partener media al evenimentului.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. e belita...

    TVA pe ra hat.. 

    TVA pe urina..

    Tva pe pirtz... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

unbr.ro
danescu.ro
arsc.ro
raobooks.com
Stiri Locale

Curs valutar BNR

23 Feb. 2024
Euro (EUR)Euro4.9753
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5970
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2177
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8238
Gram de aur (XAU)Gram de aur298.9173

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb