DECEMBRIE FINANCIAR Fără Schengen, dar cu buget adoptat înainte de Crăciun

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 5 ianuarie 2023

"Schengen bambilici" / Ilustraţie de MAKE

"Schengen bambilici" / Ilustraţie de MAKE

Nici finalul anului trecut şi nici Moş Crăciun nu au adus pentru ţara noastră mult aşteptata in­trare în spaţiul Schengen, deoarece "Grinch-ul austriac" s-a opus vehement primirii României şi Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor, motivând că statele respective ar face parte dintr-o aşa numită rută balcanică a migranţilor.

Pe plan intern, Guvernul a continuat bâjbâielile în privinţa plafonării preţurilor din energie pentru consumatorii casnici, prin introducerea şi apoi eliminarea obligativităţii depunerii declaraţiei pe proprie răspundere pentru anumite categorii de persoane. Ca şi cum această situaţie nu ar fi fost de ajuns, transpunerea directivei europene în domeniul energiei s-a făcut integral, inclusiv cu prevederea privind posibilitatea introducerii la un moment dat a unei taxări a prosumatorilor - aşa numită taxă pe soare - care a iscat vii dezbateri în mediul de afaceri şi în clasa politică pe parcursul lunii trecute.

Singura rază de lumină în domeniul energiei se pare că a venit din est, Azerbaidjanul şi Georgia fiind de acord să construiască împreună cu România şi Ungaria un cablu submarin în Marea Neagră pentru transportarea energiei din surse regenerabile, fiind semnat chiar un document în acest sens între premierii celor patru state, eveniment care a avut loc luna trecută la Bucureşti, în prezenţa Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, şi a preşedintelul Klaus Iohannis.

În ceea ce priveşte macroeconomia, deşi Institutul Naţional de Statistică a anunţat că rata inflaţiei a atins 16,8% în primele 11 luni ale anului trecut, Guvernul a reuşit să încropească bugetul de stat pentru anul 2023, care a primit votul pozitiv al plenului Parlamentului în şedinţa din 15 decembrie. Potrivit actului normativ, Produsul Intern Brut (PIB) în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an. Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB. Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023, din care cheltuielile bugetare reprezintă 39,17% din PIB, în timp ce cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB.

Declaraţia pe propria răspundere - iţa încurcată a plafonării preţurilor din energie

Promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis, în 13 decembrie, a legii 357/2022 prin care Parlamentul a aprobat cu amendamente OUG 119/2022 a iscat vii controverse privind implementarea dispoziţiilor referitoare la plafonarea preţurilor din energie pentru consumatorii casnici.

Deşi actul normativ consolidează şi extinde până la 31 martie 2025 măsurile de protecţie a populaţiei şi economiei în faţa creşterii preţurilor din domeniul electricităţii şi gazelor naturale, fiind stabilit un preţ maxim al energiei electrice de 1,3 lei/kWh pentru toţi consumatorii, indiferent de nivelul de consum, el introduce o declaraţie pe propria răspundere pentru mai multe tipuri de persoane privind locul de consum ales, declaraţie ce ar fi trebuit depusă la furnizori până la finalul anului trecut. Din cauza imposibilităţii implementării în timp scurt a acestei dispoziţii, aceasta a fost criticată atât de furnizori, cât şi de societatea civilă şi chiar de către unii dintre politicienii care au votat acest act normativ în Parlament.

Confruntat cu scandalul iscat de depunerea declaraţiilor pe propria răspundere, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele ANRE, a declarat în 15 decembrie că doar patru categorii de consumatori ar putea fi vizate de obligaţia de a depune cererea şi declaraţia pe propria răspundere pentru a beneficia de un preţ plafonat al energiei, respectiv cei care folosesc aparate medicale, familiile cu minimum trei copii, familiile monoparentale cu cel puţin un copil şi consumatorii care au mai mult de un loc de consum.

Deoarece scandalul a continuat, în 20 decembrie Virgil Popescu, ministrul Energiei, a anunţat eliminarea declaraţiei respective, fapt realizat prin aprobarea unei ordonanţe de urgenţă în ultima şedinţă de guvern de anul trecut, din 28 decembrie. Prin noul act normativ, Guvernul a eliminat obligaţia clienţilor casnici care au locuri de consum la domiciliu şi la reşedinţă de a depune declaraţii privind locul de consum la care beneficiază de preţ plafonat. Vor depune declaraţii familiile cu minim trei copii, familiile monoparentale şi cei care folosesc aparate medicale, pentru a beneficia de tariful cel mai mic la energie, respectiv de 0,68 de lei/kWh.

Taxa pe soare - nou motiv de discordie în energie

Ordonanţa de urgenţă pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, adoptată de Guvern la finalul lunii noiembrie şi publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii decembrie a iscat o nouă polemică în rândul clasei politice şi a societăţii. Actul normativ a fost contestat de parlamentarii PSD, de cei de la USR, AUR, dar şi de mediul de afaceri din ţara noastră, care au acuzat faptul că prin noua lege Guvernul introduce o aşa numită taxă pe soare.

Cu toate acestea, reprezentanţii Executivului au afirmat că ordonanţa de urgenţă transpune întocmai prevederile Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

În ceea ce priveşte introducerea unei taxări a prosumatorilor, reprezentanţii Ministerului Energiei au precizat: "Ca regulă generală prosumatorii nu plătesc nici o taxă, însă Directiva 2018/2001 vorbeşte de introducerea unei taxe pentru prosumatori în anumite condiţii, acestea regăsindu-se la art 21 din ordonanţă".

Ei au menţionat că autorităţile administraţiei publice centrale şi ANRE vor putea aplica taxe şi tarife nediscriminatorii şi proporţionale prosumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceştia care rămâne în spaţiile lor, strict în cazurile stabilite de directiva europeană în materie:

dacă energia electrică din surse regenerabile autoprodusă este sprijinită efectiv prin intermediul unor scheme de sprijin, numai în măsura în care nu sunt subminate viabilitatea economică a proiectului şi efectul de stimulare a unui astfel de sprijin; dacă la data de 1 decembrie 2026 puterea instalată în centralele electrice ale prosumatorilor depăşeşte 8% din puterea totală instalată în capacităţile de producţie de energie electrică la nivel naţional şi dacă se demonstrează, prin intermediul unei analize cost-beneficiu, efectuată de ANRE printr-un proces deschis, transparent şi participativ, că s-a creat o sarcină disproporţionată semnificativă pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului electric; dacă energia electrică din surse regenerabilă autoprodusă este produsă în instalaţii cu o putere totală instalată de energie electrică de peste 30 kW.

Reprezentanţii Ministerului Energiei au mai spus că actul normativ poate fi modificat în cadrul dezbaterilor ce vor avea loc în Parlament, Legislativul putând elimina posibilitatea introducerii aşa numitei taxe pe soare.

Acord în domeniul energiei

Un acord în domeniul energiei verzi a fost semnat sâmbătă, 17 decembrie, la Bucureşti, de premierii din România, Georgia, Ungaria, dar şi de preşedintele din Azerbaidjan, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis. Acordul oferă cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport.

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a precizat că acest cablu va asigura energie Republicii Moldova şi va ajuta şi Ucraina, atât la restabilirea furnizării cu energie, dar şi la refacerea ţării.

7,22% - ponderea cheltuielilor pentru investiţii în bugetul de stat pentru 2023

Guvernul a aprobat în 8 decembrie proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 2023, configurat pe o creştere economică de 2,8%. Produsul Intern Brut (PIB) a fost estimat în creştere, la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în anul 2022. Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9% din PIB, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene - 2,95% din PIB. Deficitul bugetar cash ar urma să atingă în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează în regulamentele europene. Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială, respectiv 11,7% din PIB în anul 2023, adică 181 miliarde lei. Cheltuielile de personal vor fi în sumă de 127,6 miliarde lei în anul 2023, iar cheltuielile cu bunurile şi serviciile cresc la 74,69 miliarde lei. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB. Veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB), în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2026 la 655,1 miliarde lei (32,78% din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1%), sume primite de la UE (13,2% din total venituri) şi accize (7,1%). În ceea ce priveşte câştigul salarial, acesta înregistrează o creştere de 1,7% în 2023.

O noutate în noul buget de stat este bugetarea pe programe pe bază de indicatori de rezultat, la toate nivelurile administraţiei publice centrale şi locale, care să permită transparenţa deplină a cheltuielilor publice, îmbunătăţirea clarităţii şi coerenţei procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale şi asigurarea unei competiţii reale între proiectele propuse spre finanţare şi susţinerea performanţei.

Parlamentul a adoptat în 14 decembrie bugetul de stat pe anul 2023, fără modificări faţă de varianta propusă de Guvern.

Inflaţia dă bătăi de cap autorităţilor centrale

Institutul Naţional de Statistică a anunţat, în 13 decembrie, că Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut peste aşteptări în luna noiembrie 2022, cu o rată anuală de 16,8%, comparativ cu rata de 15,3% înregistrată în luna octombrie, pe fondul unei creşteri lunare de 1,25%.

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 21,5% în noiembrie 2022, de la 20,6% în luna anterioară, iar preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală până la 9,5%, de la 8,3%, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,3%.

În urma noii creşteri a preţurilor de consum, puterea de cumpărare a leului din luna noiembrie 2022 a scăzut cu 54,1% sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.

În 14 decembrie, Banca Naţională a României anunţa că datoria externă a crescut cu 2,88 miliarde euro în perioada ianuarie - octombrie 2022, iar balanţa de plăţi a înregistrat un deficit de peste 23 de miliarde de euro, comparativ cu 14 miliarde de euro în perioada ianuarie - octombrie 2021. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,6% în perioada ianuarie - octombrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021.

La finalul anului trecut, BNR a arătat că rezervele valutare se ridică la 46,636 miliarde de euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2022 au fost de 52,305 miliarde de euro, faţă de 51,228 miliarde de euro la 30 noiembrie 2022 şi de 45,831 miliarde de euro la 31 decembrie 2021.

Execuţie bugetară pozitivă la 11 luni

Execuţia bugetului general consolidat pe cele unsprezece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 58,70 miliarde lei, ceea ce înseamnă o scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 4,7% din PIB la 4,2% din PIB, a anunţat în 27 decembrie Ministerul Finanţelor.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 416 miliarde lei în primele unsprezece luni ale anului 2022, cu 21,8% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 474,7 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 19,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Schengen - spaţiu interzis pentru România şi Bulgaria

România nu a intrat în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2023, în urma rezultatului votului din 8 decembrie din cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), unde votul obţinut a fost de 25 de voturi "pentru" şi 2 voturi "împotrivă". Austria s-a opus cu vehemenţă aderării României la spaţiul Schengen, motivând că există o problemă a migranţilor şi că "Schengen nu funcţionează", iar până când aceste probleme nu vor fi rezolvate, România şi Bulgaria nu trebuie acceptate în spaţiul Schengen. Cu toate acestea, Austria a susţinut aderarea Croaţiei.

Confrom ministrului de interne de la Viena, Gerhard Karner, circa 40% dintre migranţii care sosesc în Austria ajung acolo după ce au sosit iniţial cu avionul în Serbia, iar alţi 40% traversează România, Bulgaria, Serbia sau Ungaria pentru a ajunge în vestul Europei.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că opoziţia Austriei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen este una "nedreaptă", iar ţara noastră merita un vot favorabil, având în vedere rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre şi instituţiilor europene.

"Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic şi nu ne vom opri până nu îl vom atinge", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa Consiliului JAI din 8 decembrie.

"Toate statele au fost de acord să ne deschidă porţile pentru Schengen, cu o singură şi nejustificată excepţie, Austria. Unanimitatea nu a fost posibilă pentru că un singur stat membru a refuzat. Această decizie rămâne fundamentată pe alegaţii bazate pe cifre pe care România le-a probat clar ca fiind incorecte.(...) România va relua procesul de aderare la Schengen. Acesta rămâne obiectivul ţării noastre", a spus premierul Nicolae Ciucă.

Chestiunea Schengen a fost discutată adiacent de liderii europeni în cadrul şedinţei Consiliului European din 16 decembrie. La finalul şedinţei Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a spus că au fost făcuţi "paşi în direcţia bună" privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. "Concluzia mea e simplă - toţi actorii au înţeles că avem o problemă care trebuie rezolvată", a menţionat şeful statului, adăugând că aşteptarea sa este ca România să intre în Schengen în cursul anului 2023.

Anterior summitului Consiliului European, Parlamentul European a organizat o dezbatere de consolare pentru România şi Bulgaria, în care toţi oficialii UE au susţinut încă o dată aderarea celor două state la spaţiul Schengen, lucru reiterat şi de Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European, în intervenţia pe care a avut-o ulterior, în cursul lunii decembrie, în Parlamentul României, cu prilejul vizitei oficiale efectuată în ţara noastră.

Impozit suplimentar pentru companiile din energie

Companiile din energie vor plăti un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare, respectiv acele câştiguri care în anii 2022 şi 2023 depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021, potrivit unui act normativ aprobat de guvern la finalul anului trecut, care implementează Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.

"Se instituie contribuţia de solidaritate ca o măsură comună şi coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarităţii, generarea de venituri suplimentare pentru ca autorităţile naţionale să ofere sprijin financiar gospodăriilor şi întreprinderilor puternic afectate de creşterea preţurilor la energie. Contribuţia se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societăţile în cauză care depăşesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar", se arată în nota de fundamentare care a însoţit proiectul de act normativ.

Potrivit sursei citate, contribuţia de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit, iar ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75% inclusiv.

Potrivit Ministerului Finanţelor, venitul din contribuţia de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la aproximativ 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor.

Din sumele colectate, 70% vor fi distribuite pentru finanţarea investiţiilor strategice precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi/sau în energia din surse regenerabile, corelat cu măsurile privind sprijinirea întreprinderilor din industriile mari consumatoare de energie, cu măsurile de sprijin financiar pentru dezvoltarea autonomiei energetice şi cu măsurile menite să reducă efectele negative ale crizei energetice.

Acord european pe RePower EU

Echipele de negociatori ale Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene au ajuns, în 14 decembrie, la un acord privind forma finală a Planului REPowerEU de reducere a dependenţei energetice faţă de Federaţia Rusă, a transmis deputatul european Siegfried Mureşan, într-un comunicat de presă remis redacţiei.

Deputatul european Siegfried Mureşan (PPE / PNL), unul dintre cei trei coraportori ai Parlamentului European privind Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă şi Planul REPowerEU, a declarat la finalul reuniunii că rezultatul negocierii este unul benefic pentru ţara noastră.

"România va primi din acest fond 1,39 miliarde de euro pentru investiţii în eficienţa energetică, reducerea dependenţei de importurile de gaz din Federaţia Rusă, îmbunătăţirea infrastructurii energetice şi investiţii în surse de energie regenerabilă. Aceste fonduri nerambursabile se vor adăuga celor aproximativ 30 de miliarde de euro pe care ţara noastră le primeşte deja pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă din Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă", a declarat deputatul european Siegfried Mureşan.

Acordul mai prevede ca fondurile rămase neutilizate din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, aproximativ 200 de miliarde de euro, să poată fi utilizate de ţările care doresc să investească mai mult în proiecte energetice. Astfel, statele membre care încă nu au accesat toată componenta de credite din planurile lor naţionale de redresare şi rezilienţă vor avea la dispoziţie doar 30 de zile de la intrarea în vigoare a REPowerEU pentru a notifica Comisia Europeană cu privire la intenţia lor de a accesa aceste fonduri. În cazul în care nu intenţionează să acceseze aceste fonduri, statele în cauză vor pierde prioritatea în accesarea fondurilor din componenta de credite.

Acordul dintre negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului Uniunii Europene urmează să fie ratificat în mod formal în Consiliul Uniunii Europene şi votat de Parlamentul European pentru a deveni legislaţie europeană şi pentru ca REPowerEU să intre în vigoare.

Tranziţie Justă pentru fostele zone miniere

Comisia Europeană a anunţat, în 9 decembrie, că a aprobat Programul Operaţional pentru Tranziţie Justă depus de guvernul Ciucă. Pe baza acestui program, ţara noastră va primi 2,14 miliarde euro din Fondul pentru Tranziţie Justă (FTJ), pentru a sprijini o tranziţie climatică justă către o economie mai atractivă şi mai verde.

De fondurile alocate vor beneficia şase judeţe: Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Mureş şi Prahova. În Gorj şi Hunedoara încă au loc activităţi de extracţie a cărbunelui, în special în Valea Jiului. Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş au industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon, de exemplu pentru producţia de oţel, ciment şi îngrăşăminte, şi se utilizează pentru încălzire energie pe bază de cărbune.

Conform ministrului Boloş, alocarea pe judeţe este următoarea: Hunedoara - 525 milioane euro, Mureş - 277 milioane euro, din care compania Azomureş va primi 20 milioane euro pentru retehnologizare, Gorj - 537 milioane euro, Dolj - 412 milioane euro, Galaţi - 387 milioane euro şi Prahova - 277 milioane euro.

Card de energie

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a aprobat, la finalul lunii trecute, modelul cardului de energie pentru acordarea ajutoarelor de 1400 lei/an persoanelor vulnerabile. Cardul de energie oferă dreptul beneficiarului să efectueze plăţi prin serviciul de mandat poştal asigurate de CN Poşta Română SA, pentru decontarea datoriilor curente şi/sau restante pe care acesta le are către furnizorii de energie.

Astfel, consumatorii vulnerabili vor primi sprijin pentru compensarea preţurilor la energie în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 şi va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, astfel:

- 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 - 30.06.2023;

- 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 - 31.12.2023.

"În contextul în care cheltuielile lunare cu energia au crescut cu 43%, era imperioasă intervenţia rapidă prin acordarea acestui sprijin temporar, de care vor beneficia aproximativ 2,8 milioane de gospodării. Ajutoarele de 1.400 de lei finanţate de MIPE vor compensa creşterea cheltuielilor lunare la energie, indiferent de tipul acestora - energie electrică, termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire", a explicat ministrul Marcel Boloş.

Conform ordonanţei nr. 166/2022, vor beneficia de măsură:

- pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă şi ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

- persoanele - copii şi adulţi - încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;

- familiile beneficiare de alocaţie de susţinere a familiei;

- familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat.

Reamintim că sprijinul se acordă per loc de consum, astfel că, în gospodăriile cu mai mulţi locuitori, venitul pe membru de familie trebuie să fie sub 2.000 lei.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. nu are treaba asta! curba creditului la noi nu este inca egala cu curba creditului din europa!

    nu sunt inca intersectate ca sa se schimbe monedele / politica monetara!!!! 

    idem cu 89-90 ; 2005-2007!!! 

    mai este cv luni 1 an, maxim 2!!! 

    costurile vor exploda, saracia cu ea, mertane table la reciclat, becul inlocuit de lumanare, radetul inlocuit de resou sau paturi! 

    da da! nu e de gluma! 

    se apropie cu viteza nota de plata!!! 

    ne rupe dintii marfarul din fata impreuna cu banca centrala europeana; o sa scuture la romania si bulgaria ca pe covoare!!! asa cum a scuturat cu italia cipru si grecia! 

    s c cret 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
rpia.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

08 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5290
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2985
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9304
Gram de aur (XAU)Gram de aur384.5900

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
energyexpo.ro
cnipmmr.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb