DEZVĂLUIRILE PROFESORULUI IOAN SCURTU "Mihai Răzvan Ungureanu a sabotat negocierile pentru Tezaurul României de la Moscova"

VICTOR RONCEA
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 6 ianuarie 2015

"Mihai Răzvan Ungureanu a sabotat negocierile pentru Tezaurul României de la Moscova"
  • document ataşat galerie foto tezaur
    apasă aici pentru a descărca.

    Mihai Răzvan Ungureanu, recent uns consilier personal al noului preşedinte al României, Klaus Iohannis, pe perioada cât a fost ministru de Externe, a sabotat prin acte oficiale interne activitatea Comisiei pentru recuperarea Tezaurului României de la Moscova.

    În acelaşi timp, a întreprins toate demersurile posibile pentru transmiterea ilegală a Tezaurului Moştenirii Gojdu către Ungaria.

    Mai mult, Emil Boc, premierul fostului preşedinte Traian Băsescu, a scos complet problema Tezaurului românesc confiscat de ruşi din Programul său de Guvernare, după alegerile parlamentare din 2008.

    Aceste informaţii dramatice sunt cuprinse în volumul lui Ioan Scurtu, "Tezaurul României de la Moscova", recent apărut la Editura Enciclopedică (Bucureşti, 2014).

    Profesorul Ioan Scurtu a fost, de la înfiinţare, în 2004, până în 2012, când şi-a dat demisia, co-preşedintele Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova în timpul primului Razboi Mondial, pe scurt Comisia pentru Tezaur. Practic, în paginile cărţii sale de memorialistică ni se demonstrează că, dincolo de declaraţiile cu iz patriotard, în această perioadă, de 10 ani, cât a fost preşedintele României, Traian Băsescu s-a exprimat în privinţa Tezaurului României din Rusia doar în termeni lacşi, de tipul unei bătăi pe umăr şi a unei glume la o recepţie.

    Glumiţele lui Băsescu şi blocajele lui Ungureanu, urmate de cele ale succesorilor săi, fideli liniei cotroceniste sau tăriceniste, Adrian Cioroianu, Lazăr Comănescu (şi acesta numit consilier la Palat), Cristian Diaconescu, Cătălin Predoiu, Teodor Baconschi şi apoi, din nou, în Guvernul Ungureanu, Cristian Diaconescu, profesorul Scurtu le-a simţit pe propria-i piele. În plan diplomatic, acestea au produs un îngheţ total. De unde a fost dirijat acest îngheţ?

    Dacă ar fi să urmăm indiciile meteorologice uzuale, valabile în acest caz şi în plan informativ-politic, am ajunge uşor la sursă. Oamenii şi, mai ales politicienii, ca să nu mai vorbim şi de comandanţii supremi, se judecă după fapte, nu după vorbe. Este tragic să constaţi că puterea din România ultimilor 10 ani, în ciuda fumigenelor provocatoare anti-ruseşti, a deservit, în fond, interesele Rusiei, cel puţin în privinţa recuperării unui bun naţional pentru care Ceauşescu, de exemplu, nu a ezitat să se contreze direct cu Brejnev. Faptele, cuprinse cu amănunte în volumul profesorului Scurtu, vorbesc de la sine.

    Numai Tezaurul BNR de la Moscova valorează azi 5 miliarde de dolari

    Evenimentul de lansare a volumului, desfăşurat la Banca Naţională a României pe 11 noiembrie anul trecut, chiar între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale (2 si 16 noiembrie 2014), a evidenţiat sine die faptul că acest subiect, atât de fierbinte în relaţiile României cu cel mai mare vecin al său (momentan doar prin Marea Neagră), dar şi ca importanţă pentru avuţia naţională, a lipsit cu desăvârşire din dezbaterile electorale.

    Nu este de mirare.

    "Tezaurul trimis la ruşi în anii 1916-1917 cuprinde 93,4 tone aur, din care 91 tone monede istorice şi 2, 4 tone lingouri. În primul transport, 12-14 decembrie 1916, au fost 17 vagoane, cuprinzând 1738 lăzi, în valoare de 314.580.456, 84 lei, iar între 23-27 iulie 1917, 24 de vagoane cu bunuri de inventar de 7,5 miliarde lei", sintetizează profesorul Florin Negoiţă pe blogul profesorului Ioan Scurtu.

    Este vorba de cel mai mare diferend al României, pe lângă cel teritorial, privind provinciile româneşti înstrăinate, a evidenţiat şi istoricul Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR Mugur Isărescu, în alocuţiunea sa din cadrul dezbaterii ştiinţifice prilejuite de lansarea volumului, la care au luat cuvântul istoricii Mihai Retegan, de la Universitatea Bucureşti, Dorin Matei, de la Magazin Istoric, şi autorul.

    Valoarea actuală a Tezaurului, a celor 93, 4 tone de aur, la cotaţia Bursei de Londra, este de 3,5 miliarde dolari, la care se adaugă valoarea numismatică, de 40%, ceea ce ridică suma pe care ar trebui să ne-o dea statul rus la circa 5 miliarde de dolari, reprezentând exclusiv Tezaurul BNR, a explicat Cristian Păunescu în prelegerea sa. După cum se ştie, Tezaurul României care a ajuns la Moscova conţine numeroase alte bunuri şi valori. Spre deosebire de România, Ungaria, cu aportul serviciilor sale speciale care au cotrobăit bibliotecile Rusiei, a reuşit deja să-şi recupereze Tezaurul de carte rară de la Moscova, confiscat de Armata Roşie în 1956, act perfectat cu doar câteva zile înainte de vizita lui Putin la Budapesta din 2006.

    Băsescu doar a râs

    Despre relaţiile cu forţele instalate la putere după decembrie 2004, aflăm că, la data de 9 iunie 2005, preşedintele României Traian Băsescu încă nu îl cunoscuse pe co-preşedintele Comisiei care trata problema Tezaurului, profesorul Ioan Scurtu. Acesta a profitat de prezenţa preşedintelui la recepţia de Ziua Naţională a Federaţiei Ruse şi i s-a prezentat lui Traian Băsescu în timp ce acesta era cu Aleksandr Tolkaci, ambasadorul Rusiei de la acea dată.

    Cum în zilele următoare era stabilită o nouă întâlnire a Comisiei, la Moscova, Băsescu, povesteşte Scurtu, l-a luat de după umăr şi, râzând, i-a zis: "Continuaţi discuţiile, continuaţi discuţiile!".

    În urma unei replicii a lui Scurtu, Băsescu a mai tras şi un hohot de râs, mai spunând: "Da, da. Discutaţi, discutaţi istorie...".

    "Nu ştiu ce a transmis ambasadorul Tolkaci la Moscova, dar în mod cert a observat că preşedintele României nu s-a arătat interesat de recuperarea Tezaurului, iar Comisia era doar pentru discuţii cu caracter istoric", consemnează Ioan Scurtu în cartea sa.

    Traian Băsescu a ţinut să afirme că el lasă trecutul în urmă şi priveşte spre viitor, o retorică folosită adeseori şi de "colegii" ruşi, atunci când se expunea situaţia contencioasă.

    Comisia rămâne fără finanţarea MAE, Constantiniu îşi dă demisia

    Înainte de această nouă rundă de discuţii de la Moscova, a urmat o întrunire cu membrii părţii române, la sediul MAE, pe 16 iunie 2005, când apare prima breşă majoră în componenţa Comisiei.

    Secretara Comisiei, Victoria Gavrilescu, a informat că nu există finanţare pentru activitatea Comisiei - adresa MAE către Ministerul Finanţelor "s-a pierdut" - şi că fiecare membru trebuie să obţină fonduri de la instituţia din care face parte.

    Academia, reprezentată în Comisie de mai mulţi membri, nu ar fi alocat fonduri, în contextul în care preşedintele acesteia, Eugen Simion, se plângea peste tot că suferă de lipsă de bani. Dincolo de problemele financiare, discuţia s-a aprins de la constatarea că "de vreme ce nici preşedintele Băsescu, nici ministrul de Externe Ungureanu nu au ridicat problema Tezaurului, era clar că oficialităţile noastre nu sunt interesate de acest subiect", scrie Scurtu, precizând: "Pe acest fond, Florin Constantiniu a declarat că se retrage din Comisie, deorece nu are încredere în eficienţa acesteia. Atâta timp cât preşedintele României susţine că Tezaurul este doar o problemă de istorie, era imposibil să se ajungă la un rezultat concret. Din cele spuse de doamna Gavrilescu, a dedus că vorba de un sabotaj din partea Guvernului român, care nu vrea să susţină activitatea Comisiei comune". Profesorul Scurtu a deplâns pierderea marelui istoric din Comisie.

    Averea Gojdu către Ungaria, da, Tezaurul României de la Rusia, nu

    Cum Ministerul de Externe condus de Ungureanu şi Guvernul Tăriceanu nu aveau fonduri pentru Comisie, transportul la Moscova a decurs în condiţii umilitoare, povesteşte Scurtu. S-au luat bilete la cea mai ieftina cursă, întâmplător ungurească, MALEV, cu plecare la 6.15 (prezenţa pe aeroport la 4.15), cu escală la Budapesta şi apoi la Moscova, unde o parte din delegaţie avea să stea la Ambasadă, ca să nu mai coste nimic.

    "Guvernul Tăriceanu făcea economii drastice cu această Comisie, nefiind interesat de recuperarea Tezaurului României de la Moscova, dar era culant în privinţa restituirii de bunuri şi proprietăţi, inclusiv către străini", scrie Scurtu, cu referire la Moştenirea Gojdu şi înstrăinarea unor proprietăţi ale României către numeroşi "moştenitori" maghiari, deşi acestea fuseseră răscumpărate de statul româm după 1918.

    "Statul ungar nu a pus niciodată problema restituirii bunurilor pe care etnicii români le aveau în Ungaria, dar statul român (prin guvernul Tăriceanu) s-a arătat dispus să renunţe la valorile Fundaţiei Gojdu, creată de Emanoil Gojdu pentru susţinerea materială a studenţilor români de religie ortodoxă. Aflasem că ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu negocia cu omologul său de la Budapesta crearea unei fundaţii comune, româno-maghiare, care să fie finanţată din bunurile ce aparţinea Fundaţiei Gojdu", adaugă Scurtu pentru a conchide, cu un gust amar: "Aşadar, când era vorba de recuperarea Tezaurului României transferat la Moscova în 1916 şi 1917, guvernul Tăriceanu era reticient, dar când se discuta despre «restitutio in integrum», era mai mult decât generos".

    Deplasarea la Moscova a decurs cu peripeţii, după ce o parte din delegaţie a fost îndepărtată din avion de o delegaţie oficială a Ungariei, care urma să meargă tot la Moscova.

    Ordin de la MAE: încetaţi orice implicare în problema Tezaurului

    Fostul cosmonaut Dumitru Prunariu, ambasadorul României la Moscova, la acea dată, i-a confirmat profesorului Ioan Scurtu, ajuns în Rusia, că urma să fie rechemat la Bucureşti după circa 18 luni de mandat.

    În urma unei discuţii avute la o recepţie cu preşedintele părţii ruse a Comisiei, Aleksandr Ciubarian, Prunariu a trimis o informare la MAE, de unde a primit în schimb o "scrisoare-admonestare", semnată de colegul de facultate al lui Ungureanu, Lucian Leuştean, adus de la Iaşi şi făcut secretar de stat la MAE, prin care i se cerea să nu mai abordeze sub nici o formă problema Tezaurului României pe teritoriul Rusiei, scrie Scurtu, amintind şi că, în aceeaşi perioadă, ambasadorul fusese abordat de un grup de presiune care susţinea că s-ar ocupa cu recuperarea Tezaurului. "Dar «scrisoarea-admonestare» nu se referea la neimplicarea în aşa-zisa restituire printr-o firmă particulară, ci la problema Tezaurului în ansamblul său, inclusiv la Comisia Comună", concluzionează istoricul român.

    Ca să pună capac chestiunii, într-un articol semnat de ziarista de la revista GDS "22" Rodica Culcer, preferata preşedintelui României la TVR, se afirma că retragerea lui Prunariu de la post a survenit ca urmare a faptului că nu a făcut nimic pentru Tezaur.

    Viorica Moisuc şi-a dat demisia din Comisie, ca urmare a informaţiei că ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a dat instrucţiuni ambasadorului României la Moscova să nu se implice în problema Tezaurului. "Retragerea doamnei Moisuc din Comisia Comună a constituit o pierdere foarte serioasă, domnia sa fiind - alături de Cristian Păunescu - cea mai bună cunoscătoare a problemei Tezaurului românesc depus la Moscova în 1916 şi 1917", rememorează Scurtu.

    Aventuri cu MALEVUL de la 1 noaptea

    La următoarea întâlnire, din aprilie 2006, aventurile pentru deplasarea la Moscova continuă, cu aceleaşi piedici puse de ministerul lui Ungureanu. "Deşi guvernul Tăriceanu susţinea că economia românească «duduie», rezultatele fiind excepţionale, Ministerul Afacerilor Externe ne-a comunicat că trebuie să facă economii bugetare şi să limiteze cheltuielile privind Comisia pentru Tezaur. Ca urmare, numărul membrilor şi experţilor care urmau să facă deplasarea la Moscova trebuie redus la «strictul necesar»". "MAE nu avea «resurse» (nici dorinţa de a sprijini activitatea Comisiei)", conchide Scurtu. Şi de data aceasta s-a găsit tot compania aviatică cea mai ieftină, tot MALEV, cu plecare la 6.30 şi, pentru întoarcere, cu decolare de la Moscova la 1.30 (noaptea, evident). De data aceasta, Scurtu refuză "oferta generoasă" a MAE, cu observaţia că, dacă ruşii vor vedea cum este tratată Comisia de MAE, Guvern şi Preşedinţia României, la rândul lor o vor trata cu aceeaşi unitate de măsură. Se găseşte, până la urmă, o soluţie.

    Un ambasador îndrăgostit de WC-urile Ambasadei României de la Moscova

    La Ambasada României de la Moscova, ca să nu se repete istoria cu predecesorul său, noul ambasador, Ioan Donca, numit de Ungureanu şi Băsescu, le vorbeşte la masă încontinuu despre gresia, faianţa şi WC-urile pe care le-a schimbat în clădirea ambasadei. Ulterior, scrie Scurtu, a aflat că şi Donca primise de la MAE un ordin expres, de fapt o reactualizare a ordinului trecut, prin care i se cerea imperativ să nu se implice în chestiunea Tezaurului. Donca a îngroşat situaţia, pentru a fi sigur că istoricii vor transmite mai departe. Din acest motiv, le-a oferit spre transport şi cel mai ruginit microbuz al ambasadei.

    Guvernul Boc elimină problema Tezaurului din Programul de Guvernare

    Eşecul parcă voit al diplomaţiei române - care a organizat cu fast la Bucureşti, în iunie 2006, un "Forum al Mării Negre" la care nu a venit nimeni din partea Rusiei, deşi era invitat chiar Vladimir Putin -, cât şi provocările verbale ale preşedintelui României şi, ulterior, subordonarea politicii externe, au dus la blocarea completă a activităţii Comisiei, partea rusă invocând diverse pretexte pentru a nu mai da curs întâlnirilor regulate. Concomitent, în ţară se ducea o campanie asiduă de presă în favoarea unei firme private, care, chipurile, ar recupera Tezaurul prin mijloace proprii. În 2008, subiectul s-a "clasat", fără informarea co-preşedintelui român al Comisiei comune, odată cu renunţarea la acest demers în noul program de guvernare al lui Emil Boc, liderul PDL, după cum consemnează Ioan Scurtu.

    "Nu mi-am imaginat că guvernul României va merge atât de departe încât să scoată problema Tezaurului din rândul obiectivelor sale politice", scrie Scurtu, care mărturiseşte că a aflat de acest lucru abia în 2012.

    Serviciile secrete româno-ruse au sabotat în egală măsură

    În încheierea lucrării sale, dincolo de speranţa pe care şi-o exprimă chiar în ultimele rânduri, că "poate, într-o bună zi", Rusia îşi va respecta propria semnătură pe un act valabil, dovedind că este un stat civilizat, istoricul Ioan Scurtu nu uită să sublinieze rolul serviciilor speciale în subminarea activităţii Comisiei.

    Profesorul Scurtu nu se îndoieşte de implicarea serviciilor secrete ruse în blocarea Comisiei, dar observă cu regret că şi cele româneşti au acţionat, din păcate, la sugestia unor lideri politici, pentru sabotarea Comisiei şi menţinerea acestui diferend major dintre cele două state, român şi rus. Singura victorie diplomatică din această perioadă este momentul în care Tezaurul României a fost inclus într-o Rezoluţie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care recomanda continuarea negocierilor (2012).

    Pledoarie pentru o stare de spirit naţională

    În prezentarea cărţii sale, la BNR, Ioan Scurtu a pledat pentru conştientizarea naţiunii române asupra recuperării Tezaurului românesc, a valorilor naţionale, a patrimoniului pierdut, pentru crearea unei "stări de spirit" în acest sens.

    "Preşedinţia, Guvernul, partidele, societatea civilă, trebuie să-şi propună ca obiectiv fundamental obţinerea Tezaurului", afirmă Scurtu.

    Pentru Tezaurul Românei ar trebui să se implice nu numai BNR, consideră Scurtu, ci şi Academia Română, care continuă să stea ascunsă în această chestiune, CEC-ul, care are valori extraordinare la Moscova, diverse bănci particulare, Biserica Ortodoxă Română, Arhivele Naţionale, Casa Regală, mai adaugă istoricul, amintind că Regina Maria şi-a scos până şi cerceii din urechi pentru a-i pune în lăzile regale, care au urmat drumul fără întoarcere către Rusia revoluţionară.

    "De ce membrii Casei Regale nu solicită, pe lângă pădurile României, şi bijuteriile Reginei Maria de la Moscova?", se întreabă, public, Ioan Scurtu. "Această avere este a poporului român. Nu se poate renunţa la ea!", a conchis istoricul.

    Partea rusă, ba bolnavă, ba bătrână

    Este o carte unicat, a spus Dorin Matei, reprezentând dosarul complet al lucrărilor Comisiei comune româno-ruse, alături de povestea Tezaurului şi un complex dosar de presă pe aceste teme. Directorul prestigioasei reviste Magazin Istoric a prezentat apoi o analiză la rece privind situaţia relaţiilor româno-ruse, începând de la semnarea Tratatului de bază şi provocarea cu aşa-zisul "Plan Belkovski" de "retrocedare a Basarabiei" şi până la încetarea lucrărilor acestei Comisii comune, conduse de Ioan Scurtu, pentru partea română.

    Mihai Retegan a observat că profesorul Ioan Scurtu, deşi tracasat pe parcursul celor opt ani, a reuşit să ofere o abordare obiectivă a subiectului, graţie profesionalismului său, dar şi a darului de a consemna în permanenţă absolut tot ce face, conform unui obicei din tinereţe. Din avatarurile co-preşedintelui Comisiei, Cristian Păunescu a amintit că până şi stabilirea datei unei noi întâlniri cu partea rusă, din ce în ce mai îmbătrânită, constituia un travaliu care necesita multă energie, răbdare, tact şi diplomaţie. "Amânările erau continue şi motivaţiile erau: s-a îmbolnăvit un membru al Comisiei; agenda Comisiei este foarte încărcată; agenda preşedintelui Comisiei este foarte încărcată, ş.a.m.d. Acum, la zi, care este motivaţia părţii ruse: nu mai avem specialişti în problematica relaţiilor bilaterale. Dar au făcut cu tona specialişti... Această scuză nu stă în picioare", afirmă Păunescu.

    Se caută un aliat

    Mai e puţin şi comemorăm 100 de ani de la predarea Tezaurului, a afirmat în final moderatorul dezbaterii, Cristian Păunescu, urând succes noii conduceri a Comisiei la vârful căreia se află azi academicianul Ioan Aurel Pop, conform sugestiei profesorului Ioan Scurtu. Nu trebuie să uităm însă şi de alte probleme litigioase similare: Fundaţia Gojdu - moştenirea din bănci şi proprietăţile imobiliare din centrul Budapestei, Tezaurul de la Sânnicolau Mare, aflat la Viena, Tezaurul de la Feldioara, o parte aflat în Egipt, Săbiile lui Ştefan cel Mare aflate în Turcia, faptul că Schitul românesc de la Prodromu este doar schit, deşi domnitorii români sunt cei mai mari donatori de la Sfântul Munte Athos, şi alte probleme asemănătoare care ar trebui rezolvate. Este nevoie de o mare putere aliată, din Uniunea Europeană, care să ne susţină în acest demers, al recuperării Tezaurului României de la Moscova. Dacă există o asemenea putere aliată României şi dacă ar vrea să pună această problemă Rusiei, a fost concluzia lui Cristian Păunescu.

    Reporterul a avut privilegiul să fotografieze şi mai multe file din dosarul original al Tezaurului, pe care vi le punem la dispoziţie în galeria foto ataşată.

    Opinia Cititorului ( 38 )

    1. ar fi cazul ca procuratura sa se sesizeze pentru suspiciuni de tradare

      1. Pentru CE? Este atit de tipic romanesc ca ar trebui ca toata clasa politica sa faca OCNA!

      Este penibil sa dai vina pe Ungurenuin problematica tezaurului. Nici fara Unureanu si cu 50 de Scurtu nu ne dadeau Rusii tezaurul inapoi. Scurtu pretinde ca ar fi obtinut teazurul de la Rusi sau de ce trebuie improscat cu .... Ungureanu?

      1. Daca "tonul" politic ar fi fost altul, daca politicienii ar face tot posibilul pentru binele tarii si al poporului, daca nu am fi ca frunza si am avea coloana "dreapta" dar mai ales onoare adevarata nu de "mucosi cowboy", atunci altfel ne-am prezenta in lume la DIALOG cu oricine!

      Este cert ca acest MAIMUTZOI a cedat UNGARIEI INTEGRAL, MOSTENIREA GOJDU!!!!Daca nici aceasta nu este TRADARE de TZARA, atunci ce mai trebuie!!!????URGENT DAT PE MANA JUSTITIEI!!!!

      Stimate domnule Paunescu este necesara doar pentru tezaur sau si pentru adoptarea monedei Euro? Pentruintroducerea in Tabel la raportul pe 2009 a RMO avand scadenta bigger than 2 years pe cand o conferinta la BNR:-) dau alta propunere si anume aceea de a vorbi cu prietenul care a recunoscut filonul brutalitatii mioritice si rugat sa ajute in aceasta privinta de recuperare, financiara bineinteles si nu fizioterapie, desi in domeniul petrochimiei detine o referinta care il recomanda:-)

      1. Nu esti bine nici in 2015!  

        So pastilute sa nu au nevoie:-)

      Cine crede ca MRU a facut de capu lui ce a facut se insala rau. Nici o mutare sau miscare in plan extern nu se facea fara oku lui Basescu. Iar Basescu stie ce stie si a si explicat odata. Treaba cu tezauru e complicata nu e asa simpla. avem ceva la voi, il vrem inapoi si asta e. Daca vedeti discutiile dintre partea romana si cea rusa o sa vedeti ca e o cauza pierduta. Cel putin cu actuala conducere a Rusiei.

      E ceva asemanator cu asa-zisa datorie a Germaniei catre noi descoperita de profesorul ala oarecum. Istoria nu e asa simpla si clara cum scriu cartile. 

      1. Matale esti moderat in gandire so d aia iti spun ca acu vreo 27 de ani ma taram pe coate pe la matale prin ograda;-)referitor la pozitia activelor este irelevant.Cat aur se afla in Banca Nationala?Importsmt este cum apare in Bilantul eternului domn Isarescu,deoarece a preluat visteria imediat dupa ce Scorpions au scris The Wind of Change.Am convingerea ca a fost mult mai atent decat cu 20 de ani mai tarziu.Probabil insa ii ramasese curajul im lipsa tineretii,aceste 2 mari calitati ale domnului Ponta pe care le-am laudat domnului Schulz in vara fierbinte a anului 2012:-)

        E foarte complicat pentru un politician roman (alegeti pe oricine din 1927-2015) sa fie om-de onoare-diplomat.

        Nelu din Poplaca,

        Sezi in (...) si mulge-ti vaca.... 

      ..cam penibil, fumigena. Pentru cei care au citit carti de istorie, inclusiv ale dlui prof Scurtu si ale dlui prof Constantiniu, stiu ca problema este spinoasa si, intr-o anumita masura, de nerezolvat.. Sunt de referinta cartile (care contin documente oficiale) care descriu modul in care rusii isi desfasurau activitatea in cadrul comisiilor bilaterale infiintate cu ocazia predarii Basarabiei, atat dupa pactul R-M, cat si dupa terminarea razboiului. Restul e can-can.

      MRU este un tradator de neam si tara, un politician oportunist si bine acoperit de servicii !

      Fiul unui nomenclaturist, monitoriza studentii la Iasi in 1989 el fiind inrolat in securitate, pitit cativa ani dupa 1989 in strainatate pentru studii si pregatire sri ,apoi apoi revenind imaculat in politica ca speranta a esalonului 1 si 2 al pcr (pericol sesizat de punctul8 al Proclamatiei de la Timisoara) cu OMV pictat pe halatul alb nevestei si asteptand oportunitati de la ofiterul superior(regina traian) si atingand varful in cariera dupa boc fiind sacrificat ca un fraier in functia de prim ministru, mru este untradator de profesie un ungurean cum spunea el avand o armata de ungureni ceea ce ma duce la tradarea din Miorita cand unul era ungurean dar acum sau inmultit si avem de-a face cu o armata de ungureni care lucreaza pentru agenturile straine. 

      Conform doctrinei lui Stefan cel Mare nu trebuie sa renuntam la nimic pentru ca aceste valori apartin celor ce vor dupa noi iar daca cineva a tradat sa fie judecat urgent ca ceausescu ! 

      mru nu ar trebui sa reziste mai mult de trei luni la Cotroceni dar si in acest timp poate face mult rau Poporului Roman si ar trebui sa se retraga de acolo pentru ca ne dezonoreaza pe toti !

      Poate se prinde si neamtul de la Cotroceni sau totul a fost o sarada ! 

      1. In concluzie a tradat cauza de atunci si a devenit la fel de virulent dar la 180 grade, in vremurile noastre. Exemple in politica romaneasca sunt nenumarate cu asemenea schimbari - numite tradari - ridicate la rang de politica de tara din 1941-2014, 1601 Mihai Viteazu, Vlad Tepes etc .

        La mulţi ani cu sănătate ,cu fericire ,fătă MRU ,căci aveţi dreptate !

      Desi in intreg articolul (si cu siguranta in tot cuprinsul cartii) dlui.Ioan Scurtu vina exclusiva pentru ca nu am primit inapoi tezaurul de la Moscova este a dlui. Ungureanu si fostul presedinte dl. Basescu la final aflam cu stupoare ca e gresia abordarea.

      "Este nevoie de o mare putere aliată, din Uniunea Europeană, care să ne susţină în acest demers, al recuperării Tezaurului României de la Moscova. Dacă există o asemenea putere aliată României şi dacă ar vrea să pună această problemă Rusiei, a fost concluzia lui Cristian Păunescu." 

      Nu cumva cu asta trebuia inceput ?

      Fara toate piesele de puzzle, imaginea e distorsionata. Cautati scrisoarea lui Corneliu Coposu catre Ioan Scurtu, prin care foarte elegant ii atragea atentia asupra unor "scapari" cu privire la istoria PNT.

      Cat despre bietul Titulescu, ce grozavie a putut sa semneze. Nu a invatat nimic din experienta tanarului rege Carol I. Vorba aia, never trust a sneaky fuckin' russian.

      1. Dar ce au facut partidele istorice cu cel care a fost consecvent in idee cu toate ca realiza dezastrul din 1944?

      Vrabia mălai visează și țiganii tezaurul!

      1. Cei care viseaza sunt ma-ta si tac-tu ca tu stai treaz si aberezi ca mai toti politicienii, care-s in transa!

        AS DA BUCUROS CIOARA DIN MANA PENTRU VRABIA DE PE GARD.

      Intr-o relatie diplomatica si mai ales sunt daunatoare pe termen lung.

      Sovieticii au fost de acord sa recunoasca unirea Basarabiei cu Romania dupa WW1 doar daca Romania plateste niste sume de bani compensatorii echivalente cu investitiile pe care Imperiul Rus le facuse timp de 100 de ani in acea provincie (dupa 1812). Cerere normala daca ne gandim ca pacea ruso-turca era recunoscuta international si deci si apartenenta Basarabiei ca despagubire de razboi. Take Ionescu in 1921, ministru de externe, a procedat ca Ungureanu si Basescu: nu, "cu rusii nu se negociaza decat prin Franta si Anglia". O prostie. 

      Si in privinta tezaurului, sovieticii au vrut sa se asigure ca Romania nu va ataca Rusia daca alte state o vor ataca. Deci cereau o intelegere defensiva. Romania, prin acelasi rusofob Take Ionescu (un corupt dar si patriot sau patriotard), a zis NU. 

      Prin doua elemente destul de simple se putea evita o politica plina de conflicte cu Rusia timp de 100 de ani: 

      - se platea o compensare pentru Basarabia si Rusia recunostea unirea cu Romania. - deci disparea Republica Moldova si poate chiar si diktatul Ribentrop-Molotov. 

      - se incheia un tratat prin care Romania promitea sa nu atace Rusia si primea tezaurul inapoi - disparea deci motivul lui Antonescu sa atace Rusia si sa treaca dincolo de Nistru.

      Cum ar fi fost de diferita istoria daca Take Ionescu nu era un arogant cam cum au fost Ungureanu si basescu. 

      1. Cristi,

        " Sovieticii au fost de acord sa recunoasca unirea Basarabiei cu Romania dupa WW1 doar daca Romania plateste niste sume de bani compensatorii echivalente cu investitiile pe care Imperiul Rus le facuse timp de 100 de ani in acea provincie (dupa 1812)." 

        Ce abordare-i asta?  

        La dezintegrarea unui stat se cer compensatii pentru dezvoltarea lui?

        Ce am citat este dintr-o carte publicata despre cariera lui Take Ionescu. Despre sovietici in 1921, macar erau dispusi la dialog. Alternativa fiind ca la retragerea din Basarabia sa jefuiasca tot ce au construit ei intre 1812 si 1918. Rusia a permis Ucrainei sa isi retraga flota din Crimea, ca sa dau un exemplu.

        Britanicii au purtat negocieri cu China pe seama Hong Kong. 

        Portughezii au purtat negocieri cu China pe seama Macao. 

        In ambele cazuri, chinezii nu au dat cu pumnul in masa cum a facut Take Ionescu si IC Bratianu spunand: e a noastra, plecati de aici. Si cum fac multi romani azi. Inculti.

        Au discutat, au platit (mai mult ca sigur) si au rezolvat problema. Vai de capul nostru. 

        cum au facut Take Ionescu si IC Bratianu

        Ce au construit rusii in Basarabia in cei 100 de ani? Chiar sunt ar fi bine sa aflam si sa stim.

        Flota din Crimea era a ucrainienilor, daca nu cumva a URSS. :))

        Ce le-au dat chinezii britilor? 

        Ce le-au dat chinezii portughezilor.

        Nu stapinesc problemele, dar "Vreau sa stiu!" 

        M-ai bagat in referinta cu Mihai si m-ai pierdut. La Mihai am apreciat corectitudinea punerii problemei, dupa standardul meu. Am apreciat modul general in care a abordat contextul.

        Cauta pe net (ca nu pot sa pun linkuri aici) cuvintele "Mendes, Portugal, China and the Macau Negotiations, 1886-1999, 2013"

        Din punct de vedere material, cel mai costisitor ar putea fi aeroportul international Macao, pe care l-au dorit portughezii pentru a mentine legaturile cu exteriorul. 

        Iar apoi cauta si o carte pe google books cu urmatorul text "The proposal to construct the Macau International Airport is an example where china portugal"

        Dar ce putem invata de aici este: negocierea, dialogul, nu pumni in masa. 

        N-am citit si nu cred ca voi citi. Nu intra in sfera preocuparilor mele pe timp scurt si mediu.

        Daca poti spune concret ceva , spune! 

        Nu stiu ca romanii sa fi dat vreodata cu pumnul in masa. Intre cele trei imperii ar fi fost probabil un gest gratuit.

        Nu stiu cum sa-ti spun. Dar ma simt in pozitia prostului. Caut sa feresc tezaurul de jaful nemtilor, avind aliati puterile lumii. Si puterile lumii fac disparut tezaurul meu. Din pozitia in care ma aflu consider ca chiar nemtii ar trebui sa caute sa rezolve aceasta problema... de nimic, la urma urmei, dar esentiala pentru un popor. 

        Ci dialog si negociere.

        Nu stii de pumni in masa. Nu vrei sa citesti Macao, atunci citeste despre Take Ionescu. Exista o carte numita chiar asa pe google books. Cauta pe net textul urmator "Take Ionescu afirmase în Cameră că nici Rusia actuală, nici cea viitoare, nu are nici un drept să se amestece în problema unirii Basarabiei cu România." 

        O sa gasesti cartea in preview si mergi la pagina 280. Acolo scrie asa: Cand a auzit ca sovieticii in 1921 ne-au contactat ca sa negocieze recunoasterea unirii Basarabiei cu Romania, "Take a sarit ca ars si a declarat ca ar fi un act de tradare fata de Franta si de Anglia sa luam contact cu bolsevicii, cu Moscova nu putem trata decat prin Paris si Londra". Stii cine era Take Ionescu in acel moment? Ministrul de externe al Romaniei si un pion foarte important in Europa diplomatiei de dupa WW1.

        Asta a fost mereu pozitia Romaniei fata de Rusia: dispretuitoare, incercand sa-i umileasca si isterica. Chiar si eu ar refuza sa mai vorbesc cu un astfel de individ considerand-ul bolnav la cap. 

        erata: considerandu-l

      Fratilor,in lunga noastra istorie nimic nu s-a obtinut de la sine sau ca acte de binefacere, toate victoriile noastre,aici le enumeram pe cele mai recente, independenta, monarhia, Reintregirea teritoriala,cele doua razboie mondiale, instaurarea regimului camunist ca si celui capitalist din '89, toate au fost rodul unor negocieri dure la nivel inalt sau al serviiciilor secrete cu" bunavointa" unor mari puteri.Problema Tezaurului de la Moscoca,ca si cel de la Budapeste trebuiesc sa se afle pe agenda zilnica a MAE si Regimurilor noastre efemere, pana intr-o zi cand se va ivi o oportunitate internationala,europeana, precum fac ungurii cu Transilvania,care se ghideaza de efectul "picaturii chinezesti". Oare in tara asta nu mai sunt patrioti? De ce ii punem in fruntea tarii pe toti tradatorii si cozile de topor? O vorba din popor spune:"da Doamne mintea romanului cea de pe urma". Mai avem noi vreun strop de minte si sange romanesc?

      1. Corect. Asa trebuie gindit, propovaduit si actionat.

        Pe de o parte spuneti "corect" la ce spune Mihai. Dar eu inteleg zicerile lui Mihai in acelasi ton cu cele ale mele (pe care le-ati contrat). Sunt de acord cu Mihai. Dar reactia lui Take Ionescu, Bratianu si a celor de azi basescu, Ungureanu, de a bate cu pumnul in masa la care eventual vrea sa se aseze Rusia (si nu sunt sigur ca mai vrea sa se aseze la aceeasi masa cu noi pentru orice subiect in viitorul apropiat). Discuti, negociezi, insisti. Cand Mihai se refera la cozile de topor, eu cred ca se refera la basescu/ungureanu care folosesc un ton ce cred ei ca este pe placul americanilor si spera ca vor rezolva problemele in felul asta cu rusii.

        Nu. Singurul rezultat este acela ca ne rupem relatiile iremediabil. Si ne ramane doar solutia atomica. Churchill imediat dupa WW2 a cerut americanilor sa bombardeze atomic Kremlinul. Doar asa dispar rusii de pe fata pamantului. Si cum niciun om sanatos la cap nu va face asta, nu ne ramane decat dialogul fara pumni in masa. Vai de capul nostru. 

      Mare prostie a facut presedintele prin numirea lui M.R.U. consilier.

      Tare scurt la minte acest professor Scurtu; cum de nu si-a dat arama pe fata/demisia atunci cand a observant tradarile?? De ce nu a avut curajul sa ne informeze la timp? a asteptat sa-si termine carte in care a plantat "bombele" pentru a avea success la incasari? Halal professor. 

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Comanda carte
    rpia.ro
    danescu.ro
    arsc.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    09 Oct. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9763
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5377
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2959
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9394
    Gram de aur (XAU)Gram de aur381.7979

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
    citiesoftomorrow.ro
    energyexpo.ro
    cnipmmr.ro
    rommedica.ro
    hipo.ro
    prow.ro
    aiiro.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb