Discursul liderului american la o lună de război creează noi temeri pe pieţele de mărfuri

Preţul petrolului a crescut puternic ieri, pe pieţele externe, după ce preşedintele Donald Trump a declarat că Statele Unite vor continua atacurile asupra Iranului, fără să se angajeze într-un calendar menit să încheie războiul. Astfel, au fost alimentate din nou temerile investitorilor cu privire la întreruperi în aprovizionarea cu ţiţei.

Cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în luna mai era de 109,89 dolari barilul la Nymex New York, la ora locală 07.59, în urcare cu 9,7% faţă de sesiunea de miercuri, iar cea a petrolului Brent cu livrare în iunie atingea 109,15 dolari/baril, în creştere cu 7,9%.

Avansul a urmat unei scăderi anterioare de peste un dolar pentru ambele tipuri de ţiţei, declin produs înainte de discursul televizat al lui Trump către naţiune.

Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, a perturbat aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol şi gaze naturale lichefiate (GNL), provocând cea mai mare criză energetică din lume, din ultimele decenii.

”Îi vom lovi extrem de tare în următoarele două-trei săptămâni. Îi vom readuce în epoca de piatră, unde le este locul”, a spus Trump, marcând o schimbare bruscă faţă de declaraţiile anterioare din această săptămână, care sugerau că forţele americane ar putea părăsi Iranul într-un interval de timp similar.

Oficialul de la Casa Albă a mai declarat că armata americană aproape şi-a atins obiectivele în acest conflict.

• Cotaţia gazului natural urcă în Europa

Preţurile europene ale gazelor naturale au crescut ieri, pe fondul dinamicii războiului din Iran. La Bursa din Amsterdam, preţul contractului TTF de referinţă a urcat cu aproape 7% în a doua parte a zilei, ajungând la 50,81 euro/megawatt-oră, pe măsură ce pieţele au reevaluat riscurile de aprovizionare după noile remarci ale preşedintelui american Donald Trump privind războiul din Iran.

Creşterea a venit după ce preţurile gazelor naturale s-au redus în sesiunile recente, pe fondul speranţelor legate de un armistiţiu privind conflictul din Iran.

Traderii au continuat să monitorizeze evoluţiile din Orientul Mijlociu, în special riscurile la adresa rutelor critice de tranzit de petrol şi gaze, evaluând în acelaşi timp impactul potenţial asupra fluxurilor de gaze naturale lichefiate către Europa, conform agenţiei Anadolu.

Pieţele europene de gaze au rămas extrem de sensibile la şocurile geopolitice după criza energetică declanşată de războiul Rusia-Ucraina, preocupările legate de aprovizionare alimentând adesea fluctuaţii bruşte ale preţurilor în regiune.

• Aurul, în declin

Preţul aurului a scăzut ieri, după patru sesiuni pozitive consecutive, ca urmare a declaraţiilor preşedintelui american Donald Trump. Cotaţia futures al aurului cu livrare în iunie era de 4.627,90 dolari uncia la Comex New York, la ora locală 07.58, în scădere cu 3,9%, faţă de ziua anterioară. Peţul spot al metalului galben era, la aceeaşi oră, de 4.608,43 dolari uncia, în declin cu 3,2%.

Scăderea a venit în urma reacţiei investitorilor la remarcile lui Trump. Oficialul de la Casa Albă a mai spus că Statele Unite nu îi vor permite Teheranului să obţină arme nucleare.

• Radu Puiu, XTB: ”Preţul aluminiului explodează”

În timp ce războiul din Orientul Mijlociu generează pierderi pentru numeroase industrii, aluminiul se numără printre materiile prime care au avut o evoluţie pozitivă în această perioadă, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, menţionând că preţul metalului a atins niveluri record pentru ultimii patru ani, alimentat de tensiunile geopolitice, dar şi rezervele industriale reduse.

Pe măsură ce atacurile aeriene şi perturbările din transportul maritim zguduie Orientul Mijlociu, lanţul global de aprovizionare pentru acest metal al ”tranziţiei verzi” se confruntă cu cea mai importantă încercare din ultimul deceniu. Astfel, de la începutul acestei săptămâni, aluminiul a avansat cu aproximativ 8% până în timpul sesiunii de astăzi, atingând un maxim local la 3.527 dolari pe tonă metrică, notează Radu Puiu.

Conform sursei citate, aluminiul de la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creştere de aproximativ 10% în decursul lunii martie şi a ajuns la un preţ recent de aproape 3.450 de dolari pe tonă metrică. Radu Puiu spune: ”Principalul catalizator îl reprezintă o serie de atacuri care afectează marile topitorii din Golful Persic, în special instalaţiile operate de Aluminium Bahrain (Alba) şi Emirates Global Aluminium (EGA). Deşi companiile încă evaluează amploarea totală a pagubelor, Alba a semnalat deja reduceri de capacitate de aproape 20%. Efectele asupra producţiei sunt amplificate şi de blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Această cale navigabilă îngustă reprezintă un punct de trecere pentru aproximativ 5,5 milioane de tone de aluminiu primar anual, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din producţia globală. Având în vedere că peste 80% din metalul din regiune este destinat exportului, orice risc de tranzit transformă o problemă de producţie regională într-un eveniment de penurie globală”.

Piaţa emite un semnal clasic de criză cunoscut sub numele de ”backwardation”, atrage atenţia Radu Puiu, precizând: ”Acest fenomen apare atunci când preţul spot (preţul de cumpărare al metalului astăzi) este cu mult mai mare decât preţul pentru livrarea peste trei luni. În prezent, această primă a sărit peste 60 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din 2007 şi evidenţiază dezechilibrul acut de pe piaţa metalului. Comercianţii plătesc această «taxă de deficit» pe fondul dispariţiei principalelor plase de siguranţă din piaţa financiară. Stocurile din depozitele LME s-au redus cu peste 60% din mai anul trecut şi au coborât la cele mai scăzute niveluri de la jumătatea lui 2023. În acelaşi timp, oferta rămâne rigidă: topitoriile de aluminiu sunt mari consumatoare de energie, greu de repornit după oprire, iar eventualele avarii ale echipamentelor pot întârzia reluarea producţiei timp de luni întregi”.

De asemenea, cererea este susţinută de China, unde indicele PMI din sectorul manufacturier a urcat din nou peste 50, semnalând o expansiune. Dacă cel mai mare consumator mondial de aluminiu îşi accelerează din nou achiziţiile într-un moment în care oferta din Golf rămâne afectată, deficitul de pe piaţă se va adânci rapid, subliniază analistul financiar XTB România.

Radu Puiu mai declară: ”Când stocurile sunt atât de scăzute, preţurile devin volatile. Fiecare ştire care vizează o întârziere a livrării sau o actualizare cu privire la o topitorie poate declanşa fluctuaţii importante ale preţurilor. Acest lucru creează o «primă de risc» pentru aluminiu, pe care alte metale similare precum cuprul sau nichelul nu o au în prezent. Pentru investitori, situaţia pune în centrul atenţiei producătorii şi reciclatorii care ar putea beneficia de marje mai mari. În plus, aluminiul este «coloana vertebrală» a producţiei moderne, având un rol esenţial în transport, pentru că reduce greutatea vehiculelor electrice şi cele din industria aerospaţială. Mai mult, acesta este folosit frecvent şi în industria ambalajelor, dar şi în infrastructură, prin reţele electrice şi cadre pentru panouri solare”.

Pe măsură ce costurile de producţie cresc, producătorii trebuie să decidă dacă absorb impactul asupra marjelor lor sau transferă costurile către consumatori. Dacă aceste şocuri de aprovizionare persistă, aluminiul ar putea deveni un factor principal al inflaţiei ”persistente” în sectorul industrial, susţine Radu Puiu.

Actuala criză arată că lumea occidentală depinde de doar câteva mari centre de producţie. Golful Persic este o putere în domeniul metalelor destinate exportului, iar Strâmtoarea Ormuz este singura cale de tranziţie.

Radu Puiu concluzionează: ”Pe măsură ce geopolitica revine ca principal catalizator pentru piaţa materiilor prime, companiile sunt forţate să reevalueze riscul. Acest lucru va duce, probabil, la un mediu de preţuri mai ridicate pentru o perioadă lungă, pe măsură ce companiile investesc în lanţuri de aprovizionare mai rezistente, deşi mai scumpe”.

• AIE: Perturbările din Orientul Mijlociu vor lovi Europa în aprilie

Perturbarea aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu va creşte în aprilie şi va începe să afecteze economia europeană, închiderea Strâmtorii Ormuz reducând sever livrările, a avertizat miercuri Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), transmite Reuters, conform Agerpres.

În urma atacării de către Teheran a activelor energetice din regiune, după loviturile aeriene ale SUA şi Israelului, şi restricţiile privind transportul, s-au pierdut peste 12 milioane barili de petrol, a explicat Birol, adăugând: ”Pierderile de ţiţei din aprilie vor fi duble faţă de nivelul din martie, pe lângă pierderile de gaze naturale lichefiate (GNL) şi se vor adăuga majorării inflaţiei şi reducerii previziunilor de creştere a economiei în multe ţări”.

Pierderile ar urma să crească în aprilie, în condiţiile în care un număr de nave de transport GNL şi petroliere care au sosit în martie au fost contractate înainte de începerea războiului şi şi-au continuat drumul către destinaţiile lor.

Cea mai mare problemă este deficitul de kerosen şi motorină, care deja afectează statele din Asia dar efectele se vor resimţi şi în Europa, în aprilie sau mai, a declarat Birol.

Acesta a amintit că AIE ia în considerare să elibereze din nou petrol din rezervele sale strategice.

Actualele perturbări în aprovizionarea cu GNL şi petrol sunt mai grave decât cele combinate din timpul celor două crize din 1973 şi 1979 şi al pierderii volumelor de gaze ruseşti după invadarea Ucrainei de către Moscova, în 2022, a apreciat Birol.

Şeful AIE a atras atenţia că aproximativ 40 de active energetice cheie din Orientul Mijlociu au fost lovite de la începutul războiului şi va fi nevoie de timp până când acestea vor redeveni operaţionale.

”Ne îndreptăm spre o perturbare majoră şi cea mai mare de până acum”, a avertizat Birol.

La mijlocul lunii martie, AIE a decis să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale pentru a atenua creşterea preţurilor declanşată de războiul din Orientul Mijlociu. Aceasta este a şasea eliberare de petrol din rezervele strategice şi, totodată, cea mai mare operaţiune de acest tip realizată vreodată în istoria instituţiei.

• Banca Mondială, îngrijorată de consecinţele economice ale războiului din Iran

Directorul general al Băncii Mondiale, Paschal Donohoe, a declarat miercuri că este ”foarte îngrijorat” cu privire la impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale, într-un moment în care o serie de ţări se confruntau deja cu dificultăţi din cauza unui şir de crize globale, informează AFP.

”Suntem foarte îngrijoraţi de consecinţele pe care acest război le va avea asupra inflaţiei, a locurilor de muncă şi securităţii alimentare, motiv pentru care ne pregătim să putem oferi asistenţă” ţărilor care vor solicita, a declarat Donohoe pentru AFP, conform Agerpres.

Instituţia cu sediul la Washington acordă o atenţie deosebită situaţiei din ţările africane şi asiatice, care sunt deosebit de vulnerabile la creşterea preţurilor la energie şi la şocurile de aprovizionare.

”Ne consultăm cu numeroase guverne şi ţări pentru a le înţelege nevoile şi mă aştept să aflu mai multe în următoarele săptămâni”, a adăugat Donohoe.

”Aceste ţări au îngrijorări cu privire la şocul de aprovizionare şi implicaţiile acestuia asupra disponibilităţii... şi, bineînţeles, consecinţele asupra alimentelor şi disponibilităţii îngrăşămintelor sunt evidenţiate în discuţiile noastre”, a explicat directorul Băncii Mondiale. Potrivit acestuia, instituţia financiară internaţională va profita de reuniunile de primăvară, care vor avea loc la Washington între 12 şi 17 aprilie, ”pentru a evalua amploarea răspunsului potenţial”.

Pe termen scurt, ”căutăm să stabilim ce fonduri sunt disponibile şi ce intervenţii ar putea fi necesare pentru a ajuta ţările să abordeze efectele pe termen scurt ale conflictului din Iran”, a spus Donohoe.

Ajutorul ar putea fi nu doar financiar, ci şi tehnic, în special prin evidenţierea reformelor care trebuie implementate pentru a sprijini redresarea economică pe termen mediu.

”Ştim că, dincolo de importanţa intervenţiei (financiare) în faza acută a crizei, răspunsul politic ulterior va fi extrem de important, aşa că luăm în considerare sfaturile pe care le putem oferi ţărilor”, a continuat Paschal Donohoe.

• FMI, Banca Mondială şi AIE îşi vor coordona eforturile cu privire la războiul din Iran

Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) vor colabora pentru a răspunde consecinţelor economice ale războiului din Iran, informează Reuters, conform Agerpres.

Cele trei organizaţii au convenit să facă schimb de date, să coordoneze consultanţă politică şi să mobilizeze părţile interesate relevante pentru a sprijini ţările care au nevoie de ajutor, potrivit unui comunicat comun de presă publicat miercuri. De asemenea, vor evalua potenţialele nevoi de finanţare ale ţărilor.

”Impactul este substanţial, global şi extrem de asimetric, afectând în mod disproporţionat importatorii de energie, în special ţările cu venituri mici”, susţin şefii celor trei instituţii.