Dopaj, în anul olimpic: Franţa, pe locul 2 mondial la cazuri detectate

Franţa a devenit în 2024 al doilea stat din lume ca număr de cazuri pozitive de dopaj, potrivit raportului anual publicat pe 16 decembrie de Agenţia Mondială Antidoping (AMA), o poziţie care ridică semne de întrebare la prima vedere, dar care, analizată în profunzime, spune mai degrabă povestea unui sistem de control extrem de activ şi agresiv decât a unui sport mai „murdar”, se arată într-un articol publicat de site-ul francez TF1info.

Cu 91 de rezultate de analiză anormale, Franţa se situează imediat după India, care a raportat 250 de cazuri, şi înaintea Italiei, cu 85 de cazuri, precum şi a Statelor Unite şi Rusiei, fiecare cu câte 76. Acest clasament aparent îngrijorător este însă explicat de Agenţia Franceză de Luptă Antidoping (AFLD) printr-o combinaţie de factori specifici unui an olimpic şi unei politici naţionale de control fără echivalent în multe alte ţări.

În 2024, AFLD a realizat nu mai puţin de 11.744 de prelevări, incluzând teste de urină, sânge, paşaport biologic şi picături de sânge uscat, ceea ce a plasat Franţa în top 3 mondial al agenţiilor antidoping ca volum de controale, după China şi Germania.

Paradoxal, în ciuda acestui număr record de teste, numărul rezultatelor pozitive a scăzut de la 107 în 2023 la 91 în 2024, într-un context marcat de intensificarea controalelor generată de Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Paris.

„Numărul rezultatelor de analiză anormale constatate în Franţa în 2024 reflectă politica voluntaristă dusă de autorităţile franceze în materie de luptă antidoping de mai bine de un deceniu, dar şi eforturile umane şi financiare depuse pentru a figura printre naţiunile cu cel mai mare număr de controale antidoping”, a explicat pentru TF1info instituţia considerată gardianul antidoping al sportului francez.

Un alt element-cheie care explică poziţia Franţei în clasament este competenţa aproape unică a AFLD pe teritoriul naţional. Spre deosebire de multe alte agenţii antidoping, AFLD are ceea ce numeşte „competenţă universală”, putând controla orice competiţie sportivă organizată în Franţa, indiferent dacă disciplina este sau nu afiliată unei federaţii sportive. Astfel, agenţia supraveghează peste o sută de discipline şi nu exclude niciun circuit sportiv, incluzând sporturi emergente precum MMA, care reprezintă 5,16% din cazurile pozitive, sau crossfitul. În plus, AFLD nu se limitează la sportivii olimpici sau profesionişti, ci controlează şi sportul amator, într-o logică ce combină descurajarea dopajului cu un obiectiv de sănătate publică. În 2024, 80% dintre eşantioanele analizate au fost recoltate de la sportivi de nivel naţional şi internaţional, conform raportului anual al agenţiei.

Privite în context global, datele arată că Franţa nu este nicidecum o excepţie negativă. Rata de cazuri pozitive este de doar 0,80%, situându-se la nivelul mediei mondiale şi sub cea a unor ţări precum Statele Unite, cu 1,1%, Norvegia, cu 1,8%, sau India, cu un procent semnificativ mai ridicat, de 3,6%, conform raportului AMA. Mai mult, cele 91 de rezultate de analiză anormale atribuite AFLD nu înseamnă automat că 91 de sportivi francezi s-au dopat. Agenţia a efectuat controale asupra sportivilor de toate naţionalităţile, iar 22% dintre prelevările colectate în 2024 au provenit de la sportivi străini.

De asemenea, nu toate rezultatele anormale duc la sancţiuni. „Anumite rezultate de analiză anormale nu dau naştere niciunei sancţiuni atunci când sportivul beneficiază de o autorizaţie de utilizare în scopuri terapeutice sau când a recurs la substanţă printr-o cale de administrare autorizată”, a precizat AFLD pentru TF1info.

În paralel, dopajul neintenţionat rămâne o problemă majoră în sportul modern. „Fie că este vorba de o prescripţie medicală greşită, de consumul unui supliment alimentar care conţine o substanţă interzisă sau de contaminarea acelui supliment, dopajul prin neglijenţă este o provocare cu care se confruntă organizaţiile antidoping”, subliniază agenţia franceză. Tocmai din acest motiv, AFLD a intensificat eforturile de educaţie antidoping, ajungând în 2024 la aproximativ 11.000 de participanţi, cu scopul declarat de a-şi concentra „eforturile de represiune asupra trişorilor adevăraţi”.

În concluzie, sursa citată arată că locul al doilea ocupat de Franţa în clasamentul mondial al cazurilor pozitive de dopaj nu este semnul unui sport mai corupt, ci rezultatul direct al unei politici de control extinse, al unui volum excepţional de teste şi al unei abordări care nu lasă zone gri în afara supravegherii.