ECA estimează că 3,8% din bugetul UE a fost cheltuit necorespunzător în 2025

Curtea de Conturi Europeană (ECA) avertizează că nivelul estimat al erorii în cheltuielile UE rămâne prea ridicat, iar acest lucru este important pentru cetăţeni, deoarece controalele deficitare referitoare la utilizarea fondurilor pot submina încrederea în faptul că acestea ajung la proiectele eligibile şi produc rezultatele preconizate, transmite Agerpres.

În raportul său anual cu privire la veniturile şi cheltuielile UE, publicat joi, concluzia ECA este că deşi conturile UE pe 2025 oferă o imagine corectă şi fidelă, iar operaţiunile subiacente veniturilor au fost lipsite de eroare, tabloul este însă umbrit de nivelul în continuare ridicat al erorii în cheltuielile UE, care a crescut până la 3,8%, de la 3,6% în 2024, relatează Agerpres. În plus, nici cei 45,4 miliarde de euro cheltuiţi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) nu au fost lipsiţi de nereguli, potrivit sursei citate.

Auditorii îi îndeamnă pe factorii de decizie să se asigure că noul model bugetar discutat pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2028-2034, nu va moşteni deficienţele identificate la nivelul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), pentru că noul model ar urma să reproducă în mare măsură modelul MRR, conform sursei menţionate. De asemenea, auditorii avertizează că datoria tot mai mare a UE ar putea exercita o presiune crescândă asupra bugetelor viitoare şi asupra opţiunilor de politică, potrivit aceleiaşi surse.

„Bugetele ambiţioase necesită garanţii la fel de ambiţioase. Dacă UE trece la un nou model bugetar în care finanţarea nu mai este legată de costurile suportate, trebuie să învăţăm din experienţă şi să remediem deficienţele constatate până acum, astfel încât fondurile UE să producă rezultatele scontate pentru cetăţeni”, a declarat preşedintele ECA, Tony Murphy, într-un comunicat, potrivit Agerpres.

În ceea ce priveşte cheltuielile tradiţionale din bugetul UE, auditorii au constatat că erorile erau atât semnificative, cât şi generalizate, conform agenţiei de presă. Prin urmare, pentru al şaptelea an consecutiv, ei au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE, potrivit sursei. Cele mai ridicate rate de eroare au fost înregistrate în cazul fondurilor de coeziune, care sprijină ocuparea forţei de muncă, creşterea economică şi dezvoltarea regională, precum şi în cazul cheltuielilor pentru agricultură şi mediu, precizează sursa menţionată. Rata de eroare pentru fondurile de coeziune a crescut de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025, cea aferentă agriculturii şi mediului a crescut de la 2,6% la 3,9%, adaugă sursa citată. Cele mai frecvente probleme au constat în finanţarea unor proiecte sau costuri neeligibile şi în nerespectarea normelor privind achiziţiile publice, potrivit sursei menţionate.

De asemenea, auditorii avertizează că povara tot mai mare a datoriei UE ar putea apăsa greu asupra bugetelor viitoare, transmite Agerpres. Împrumuturile contractate de UE ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal ca urmare a NGEU (NextGenerationEU, n.r.), în timp ce numai costurile cu dobânzile, în perioada 2028-2034, aferente sprijinului nerambursabil acordat prin acest mecanism ar putea ajunge la 93 de miliarde de euro, relatează Agerpres. Propunerile Comisiei pentru următorul buget ar permite, de asemenea, contractarea unor noi împrumuturi substanţiale pentru a sprijini Ucraina, planuri naţionale ale statelor membre şi eventuala activare a mecanismului pentru situaţii de criză gravă, conform agenţiei de presă. Prin urmare, auditorii îndeamnă la prudenţă în ceea ce priveşte bugetele viitoare: fără un acord privind noi surse de venit, bugetul UE s-ar putea confrunta cu un deficit semnificativ, iar UE ar putea fi nevoită să aleagă între contribuţii naţionale mai mari şi ambiţii mai reduse, potrivit sursei citate.

În fiecare an, auditorii examinează veniturile şi cheltuielile UE, verificând fiabilitatea conturilor anuale şi conformitatea operaţiunilor cu normele aplicabile, informează Agerpres. Ei măsoară nivelul de eroare estimat în raport cu un prag de semnificaţie de 2%, dincolo de care cheltuielile afectate de nereguli sunt considerate semnificative, adaugă agenţia de presă. O opinie „contrară” înseamnă că auditorii au identificat probleme cu caracter generalizat, în timp ce o opinie „cu rezerve” înseamnă că au fost identificate probleme, însă acestea nu sunt generalizate, conchide sursa citată.