Economia şi Halloweenul: Frica are un preţ

Se apropie sărbătoarea de Halloween, acea zi a anului în care căutăm în mod deliberat să ne speriem. Facem eforturi mari pentru a-i înspăimânta pe ceilalţi şi, uneori, chiar şi pe noi înşine. Însă, în ultimii ani, realitatea - inclusiv lumea economiei şi a investiţiilor - a fost plină de teamă. În plan economic, ultimele 12 luni au fost probabil cele mai înfricoşătoare din 2022 încoace, poate chiar din 2008.

Halloween, o sărbătoare tot mai populară în România, este o zi în care ne punem măşti şi adoptăm costume inspirate de tot felul de personaje înspăimântătoare. Sărbătoarea îşi are probabil rădăcinile în obiceiuri vechi, în care purtarea acestor haine speciale avea rolul de a alunga spiritele rele. Deşi Halloweenul este strâns legat de sentimentele de teamă, poate că anul acesta ar trebui să reducem intensitatea spectacolului horror, având în vedere că economia ne oferă deja suficiente motive de îngrijorare.

Aşadar, să analizăm ce ne-a speriat cel mai mult în ultima vreme şi de ce ne temem cel mai tare. Principalele preocupări sunt inteligenţa artificială, conflictul din Orientul Mijlociu, inflaţia, dificultăţile privind nivelul de trai, şomajul şi preţurile la gaze şi electricitate. Acestea ne sperie astăzi mai mult decât cele mai reuşite costume sau filme horror.

Când vine vorba de bursa de valori, merită însă să facem distincţia între risc şi frică. Riscul se referă la incertitudinea randamentului viitor al unei investiţii, inclusiv la posibilitatea unei pierderi. Frica este răspunsul nostru emoţional la această incertitudine. Ea ne poate opri din a face o investiţie pripită, dar ne poate şi determina să vindem acţiuni când preţul lor reflectă deja un scenariu foarte pesimist. Atunci când investim, cel mai bine este să ne ţinem emoţiile sub control, şi în special frica.

Inteligenţa artificială a fost cea mai mare sursă de teamă pentru investitori în ultimele luni şi săptămâni. Ne sperie nu doar viziunile legate de distrugerea omenirii, ci şi sumele uriaşe care se investesc şi evaluările companiilor din acest sector. Mulţi se tem de o bulă similară cu cea dot-com de la începutul secolului. Consider că există mai puţine paralele decât cred unii. La urma urmei, multe dintre companiile de top de astăzi din domeniu generează venituri şi profituri enorme. Doar Nvidia a obţinut un profit net de aproape 60 de miliarde de dolari în trimestrul încheiat în iulie.

Cu toate acestea, scăderile recente ale preţurilor acţiunilor arată că investitorii devin mai prudenţi cu privire la perspectivele unor companii legate de AI. Având în vedere sumele uriaşe care se cheltuiesc, selectarea companiilor potrivite contează şi mai mult. Merită să căutăm afaceri care pot transforma investiţiile în venituri şi profituri în creştere şi care îşi pot finanţa dezvoltarea ulterioară fără a acumula datorii excesive. Acest lucru este cu atât mai important cu cât ratele mai mari ale dobânzilor scumpesc împrumuturile.

A doua temere este legată de conflictele din Iran şi Orientul Mijlociu, cu efecte pe care le simţim zilnic la pompă. Un baril de petrol Brent costă în jur de 115 dolari. Plătim atât pentru constrângerile reale de aprovizionare, cât şi pentru temerile privind noi perturbări. Între sfârşitul lunii februarie şi sfârşitul lunii septembrie, stocurile globale de ţiţei şi produse petroliere au scăzut cu peste 500 de milioane de barili. Frica se reflectă în prima pe care piaţa o adaugă la preţul petrolului din cauza riscului ca situaţia să se deterioreze şi mai mult, în timp ce ameninţarea duce, de asemenea, la creşterea costurilor cu asigurările şi transportul maritim. Piaţa urmăreşte acum alegerile din SUA pentru Congres, programate pentru 3 noiembrie. Donald Trump a exclus un alt atac asupra Iranului înainte de vot, însă rapoartele privind pregătirile militare menţin vii temerile legate de o escaladare după alegeri.

Această teamă a umbrit oarecum preocupările noastre anterioare legate de războiul din Ucraina, deşi acestea încă mai reapar din când în când. Iar iarna abia urmează, aducând cu ea perspectiva unui gaz scump. Depozitele de gaz ale României sunt pline în proporţie de 88%, comparativ cu aproximativ 75% la nivelul UE. Aceste rezerve îmbunătăţesc siguranţa aprovizionării, dar nu ne protejează împotriva creşterii preţurilor pe piaţa europeană. O iarnă geroasă ar putea împinge preţurile gazelor şi mai sus, acestea fiind deja la cel mai ridicat nivel din decembrie 2022 încoace. Europa are acces limitat la GNL (gaz natural lichefiat) din Qatar şi trebuie să concureze cu Asia pentru aprovizionare. Gospodăriile au un preţ fix garantat la gaz până la 31 martie anul viitor. Companiile, însă, simt efectele modificărilor de preţ în funcţie de condiţiile din contractele lor şi pot transfera, în cele din urmă, costurile mai mari asupra clienţilor.

A treia temere este inflaţia, pe care am menţionat-o deja. România are cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, ajungând la 6,61% în septembrie, în creştere de la 6,17% în august. Pe mai departe, parcursul inflaţiei va depinde şi de ceea ce se întâmplă pe pieţele internaţionale, precum şi de măsurile luate de guvern pentru a atenua impactul evenimentelor externe asupra consumatorilor şi companiilor. Un combustibil mai scump creşte costurile de transport şi de producţie, ceea ce se poate reflecta, în cele din urmă, în preţurile altor bunuri. Iar îngrijorările legate de o inflaţie persistentă duc la creşterea costului banilor. BCE şi Rezerva Federală a SUA au majorat deja ratele dobânzilor. Dacă preţurile mai mari la energie vor începe să aibă un efect de durată asupra altor preţuri şi asupra aşteptărilor inflaţioniste, este posibil ca BNR să fie nevoită să majoreze şi ea rata dobânzii de politică monetară.

Aceste temeri economice şi-au spus cuvântul, însă viitorul nu trebuie să fie neapărat atât de sumbru pe cât sugerează îngrijorările de astăzi. Dacă nu vor exista alte atacuri asupra Iranului după alegeri, o parte din prima de risc ar putea începe să dispară din preţul petrolului chiar înainte de a se ajunge la un acord de durată. O energie mai ieftină ar ajuta la scăderea inflaţiei, în timp ce o iarnă blândă ar reduce presiunea asupra preţurilor la gaze. Într-un scenariu optimist, unele companii legate de AI ar putea transforma cheltuielile uriaşe de capital de astăzi în venituri reale şi substanţiale. Peste un an, s-ar putea să privim înapoi la unele dintre temerile actuale cu mult mai mult calm.