EFE: Consiliul Europei cere un tratat internaţional pentru limitarea utilizării inteligenţei artificiale în armele autonome

Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, a cerut vineri statelor să susţină adoptarea unui tratat internaţional obligatoriu care să reglementeze utilizarea armelor autonome şi să garanteze că deciziile privind folosirea forţei rămân sub control uman, apelul vine în contextul extinderii utilizării inteligenţei artificiale (IA) în operaţiunile militare, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-un articol publicat pe site-ul Consiliului Europei, înaintea celei de-a şaptea Conferinţe de Revizuire a Convenţiei ONU privind anumite arme convenţionale, programată între 16 şi 20 noiembrie, la Geneva, O'Flaherty a cerut lansarea unor negocieri urgente, cu termene clare, pentru elaborarea unui instrument juridic internaţional privind armele autonome, conform sursei.

Prin apelul de a „dezarma” IA, comisarul nu se referă la eliminarea tehnologiei, ci la limitarea utilizării sale în scopuri militare, în special în sistemele care pot decide singure ce ţinte să atace şi când să folosească forţa. Obiectivul este ca responsabilitatea pentru deciziile letale să rămână în mâinile oamenilor, iar sistemele autonome să fie supuse unor reguli internaţionale obligatorii, informează sursa menţionată.

„Fiinţele umane trebuie să păstreze un control efectiv asupra folosirii forţei şi să rămână responsabile pentru aceasta”, a subliniat O'Flaherty, conform publicaţiei.

Comisarul a avertizat că deciziile privind viaţa şi moartea în conflictele armate depind tot mai mult de sisteme automatizate. Inteligenţa artificială este deja utilizată în colectarea informaţiilor, identificarea ţintelor, selectarea sistemelor de armament şi sprijinirea deciziilor privind folosirea forţei. Unele arme autonome pot selecta şi ataca ţinte fără intervenţie umană după activare, conform publicaţiei.

O'Flaherty a atras atenţia că aceste sisteme pot funcţiona în moduri opace şi imprevizibile, pot utiliza date învechite sau părtinitoare şi pot produce rezultate greu de anticipat. În plus, viteza operaţiunilor militare asistate de IA poate să nu le ofere operatorilor suficient timp pentru verificarea ţintelor şi evaluarea legalităţii unui atac, potrivit sursei.

Controlul uman riscă să devină doar formal atunci când militarii deleagă deciziile unor sisteme pe care le consideră mai precise decât oamenii sau când pierd capacitatea de a interveni în procesele autonome. În aceste condiţii, creşte riscul unor atacuri care încalcă dreptul internaţional, pun în pericol dreptul la viaţă şi complică stabilirea responsabilităţii pentru eventualele abuzuri, conform publicaţiei.

Comisarul a avertizat că pericolele nu se limitează la câmpul de luptă. Tehnologiile dezvoltate pentru uz militar pot fi adaptate pentru controlul frontierelor sau supravegherea manifestaţiilor şi pot ajunge în posesia unor actori non-statali. Inteligenţa artificială poate fi folosită, de asemenea, pentru manipularea informaţiilor şi perturbarea infrastructurilor civile, conform sursei.

O'Flaherty consideră că reglementările internaţionale nu au ţinut pasul cu dezvoltarea tehnologică, în special în privinţa utilizării militare a IA. El a subliniat şi responsabilitatea companiilor private care proiectează, dezvoltă sau furnizează sisteme militare bazate pe inteligenţă artificială, afirmând că acestea trebuie să respecte, la rândul lor, drepturile omului, potrivit publicaţiei.