Guvernul italian intenţionează să investească aproximativ şapte miliarde de euro în următorii ani în tehnologii pentru combaterea războiului hibrid şi analizează crearea unei „armate cibernetice” formate din circa 5.000 de operatori, care să monitorizeze permanent spaţiul virtual, relatează agenţia EFE.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a prezentat miercuri, în faţa Camerei Deputaţilor de la Roma, noile ameninţări cu care se confruntă Italia. Printre acestea se numără alertele false cu bombă în şcoli şi avioane, pe care guvernul condus de Giorgia Meloni le consideră posibile componente ale unei campanii de război hibrid împotriva Europei, deşi autorii acestora nu au fost identificaţi, conform sursei.
Crosetto a avertizat că astfel de acţiuni urmăresc să divizeze societatea, să erodeze încrederea cetăţenilor în instituţii şi să influenţeze opinia publică prin dezinformare. În opinia sa, războiul convenţional nu mai poate fi separat de cel hibrid şi cognitiv, care combină atacurile cibernetice, manipularea informaţională şi presiunea economică, potrivit publicaţiei.
„Ucraina demonstrează acest lucru. Tranşeele, dronele, sateliţii şi spaţiul cibernetic fac parte din acelaşi război”, a afirmat ministrul italian.
Pentru a răspunde acestor riscuri, Crosetto a propus definirea unui spaţiu cibernetic naţional şi înfiinţarea unei structuri de aproximativ 5.000 de membri, care să îl „patruleze” zi şi noapte. El a solicitat, de asemenea, noi reglementări legislative şi crearea unor centre de combatere a războiului hibrid, atât în Italia, cât şi la nivelul Uniunii Europene, conform sursei.
Bugetul alocat de Italia apărării împotriva acestor ameninţări a crescut de peste patru ori în ultimii şase ani, de la 126 de milioane de euro în 2019 la 557 de milioane de euro în 2025, potrivit datelor prezentate de ministru. Pentru intervalul 2026-2028 sunt prevăzute investiţii de aproximativ două miliarde de euro, iar pentru următorii trei ani suma ar urma să ajungă la şapte miliarde de euro. Planurile includ şi programul „G-Cap”, destinat dezvoltării tehnologice în acest domeniu, potrivit publicaţiei.
Ministrul a atras atenţia şi asupra riscurilor generate de dezinformarea răspândită prin reţelele sociale, amplificată de progresele inteligenţei artificiale. El a cerut aplicarea mai strictă şi înăsprirea normelor europene privind serviciile digitale, precum şi responsabilizarea marilor companii de tehnologie pentru conţinutul şi practicile platformelor pe care le administrează, conform sursei.
Crosetto a invocat inclusiv riscurile legate de manipularea utilizatorilor şi colectarea datelor personale, inclusiv ale minorilor. În acest context, Comisia Europeană a sancţionat deja platforma X, deţinută de Elon Musk, pentru lipsa de transparenţă a algoritmilor, şi compania Meta, care deţine Facebook şi Instagram, pentru încălcarea unei reguli europene privind utilizarea datelor personale, potrivit publicaţiei.
Deciziile au amplificat tensiunile dintre Uniunea Europeană şi administraţia preşedintelui american Donald Trump. Mark Zuckerberg a criticat legislaţia europeană, afirmând că aceasta instituţionalizează cenzura şi îngreunează dezvoltarea inovaţiei, în timp ce Elon Musk a acuzat, la rândul său, UE de cenzură, conform sursei.























































Opinia Cititorului