Rusia nu pare grăbită să participe la discuţii directe cu Europa privind încheierea războiului din Ucraina, în pofida presiunilor exercitate de Statele Unite şi a disponibilităţii europenilor de a intra într-un format comun de negocieri, astfel Moscova sugerează că ar putea fi necesare noi runde de discuţii trilaterale cu Washingtonul şi Kievul înainte de o întâlnire cu reprezentanţii europeni, relatează Euronews.
Europa a stabilit între timp componenţa unei echipe comune care să reprezinte continentul în negocieri. Din aceasta fac parte Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, instituţiile Uniunii Europene - Consiliul şi Comisia - şi NATO, conform sursei.
Cu toate acestea, Moscova a pus din nou sub semnul întrebării organizarea unei întâlniri directe: „Data nu a fost încă convenită, iar extinderea formatului - unii vorbesc despre asta - dar nu a fost convenită cu noi”, a declarat luni Iuri Uşakov, consilier apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Uşakov a adăugat că ar putea fi necesară organizarea unei noi runde sau chiar a mai multor runde de discuţii trilaterale între Rusia, SUA şi Ucraina înainte de întâlnirea cu europenii. În schimb, trimisul special american Jared Kushner a transmis un mesaj prudent optimist, afirmând că sunt în curs pregătiri pentru o reuniune multilaterală care ar urma să aibă loc „în viitorul apropiat”, conform sursei.
„Am discutat despre cum să facilităm interacţiunea directă dintre Europa şi Rusia, care a lipsit în mare parte în ultimii patru ani”, a scris Kushner pe reţelele de socializare, subliniind că ambele părţi trebuie să îşi prezinte direct preocupările şi propunerile.
Până acum, negocierile s-au desfăşurat pe două canale paralele: unul între Ucraina, Rusia şi SUA, iar celălalt între Ucraina, Europa şi SUA. Această structură a lăsat statele europene în afara discuţiilor directe cu Moscova, inclusiv în timpul negocierilor de la Abu Dhabi. Administraţia americană consideră că formula şi-a atins limitele şi că este necesară o întâlnire la aceeaşi masă a tuturor părţilor implicate, potrivit publicaţiei.
Comisia Europeană şi-a exprimat disponibilitatea pentru un asemenea format. „Suntem absolut pregătiţi să ne implicăm la nivel multilateral”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt principală a instituţiei.
În rândul diplomaţilor europeni persistă însă scepticismul privind intenţiile Kremlinului. Amânările repetate ale Moscovei sunt interpretate de unii oficiali drept o încercare de a câştiga timp şi de a menţine aparenţa disponibilităţii pentru negocieri, în timp ce atacurile ruseşti asupra Ucrainei continuă. Reticenţa Rusiei de a discuta direct cu europenii despre arhitectura de securitate a continentului este un alt motiv de îngrijorare, conform sursei.
Solicitările Moscovei privind reorganizarea securităţii europene sunt privite la Bruxelles ca o tentativă de a muta atenţia de la războiul din Ucraina şi de a reafirma o sferă de influenţă asupra statelor europene. Potrivit informaţiilor publicate de The New York Times, Rusia ar fi cerut Statelor Unite ca NATO să oprească extinderea, să îşi retragă trupele la poziţiile din 1997 şi să înceteze sprijinul militar pentru Ucraina. Un diplomat european de rang înalt a criticat aceste pretenţii, afirmând: „Este absurd. Rusia se comportă greşit, iar apoi vor să fie recompensaţi pentru asta”.
În paralel cu pregătirile diplomatice, europenii lucrează la noi sancţiuni împotriva Rusiei şi la continuarea sprijinului pentru Ucraina. Reprezentanţi de rang înalt ai echipei europene comune urmează să se întâlnească joi cu oficiali americani şi ucraineni, în marja reuniunii Coaliţiei Voluntarilor de la Berlin, pentru a discuta următorii paşi ai procesului de negocieri, conform sursei.
La Bruxelles a început şi elaborarea unui mandat comun pentru eventualele discuţii multilaterale, menit să reunească principiile susţinute de aliaţii Ucrainei de la începutul războiului. Austria a prezentat, la rândul său, un document de două pagini care propune structurarea negocierilor în jurul a patru direcţii: politică, securitate, umanitară şi economică, potrivit publicaţiei.
Documentul austriac recomandă folosirea mai eficientă a sancţiunilor europene, pregătirea unei misiuni speciale pentru monitorizarea unui eventual armistiţiu şi elaborarea unei strategii privind activele ruseşti îngheţate. De asemenea, propune împărţirea responsabilităţilor între UE, NATO, ONU, OSCE şi Coaliţia Voluntarilor pentru garantarea unei eventuale păci, conform sursei.
„Europa are în sfârşit o echipă de negocieri care se aşteaptă să se alăture următoarei runde de discuţii. Acum, accentul trebuie să se mute de la «cine» la «ce». Această echipă are nevoie urgentă de un mandat pe fond”, a declarat ministrul austriac de externe, Beate Meinl-Reisinger, care a avertizat că miza negocierilor este însăşi securitatea Europei, potrivit publicaţiei.
























































Opinia Cititorului