Euronews: UE pregăteşte un cablu submarin prin Groenlanda, pe fondul ameninţărilor tot mai mari la adresa securităţii în Arctica

Uniunea Europeană analizează construirea unui cablu submarin securizat care să lege direct Groenlanda de Europa, cu perspectiva extinderii reţelei prin Canada până în Japonia şi Coreea de Sud, în contextul intensificării tensiunilor geopolitice şi al riscurilor la adresa infrastructurii digitale din regiunea arctică, relatează Euronews.

Proiectul este inclus într-o nouă strategie arctică a UE, care urmează să fie prezentată pe 20 octombrie, şi reflectă preocupările Bruxelles-ului privind vulnerabilitatea cablurilor submarine de telecomunicaţii, considerate tot mai mult infrastructură strategică, nu doar comercială, conform sursei.

Potrivit documentului consultat de Euronews, Uniunea Europeană intenţionează să conecteze Groenlanda la teritoriul comunitar printr-un cablu submarin securizat şi să dezvolte un concept de reţea pan-arctică, care ar permite transmiterea datelor între Europa şi economiile asiatice prin Groenlanda şi Canada.

Iniţiativa apare într-un moment în care Rusia îşi extinde prezenţa militară în Arctica, iar statele europene sunt tot mai preocupate de ameninţările hibride, inclusiv de perturbarea sistemelor de navigaţie prin satelit şi de posibile acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine, în acelaşi timp, interesul tot mai mare al Statelor Unite pentru Groenlanda amplifică tensiunile geopolitice din regiune, potrivit publicaţiei.

Cablurile submarine transportă cea mai mare parte a traficului internaţional de date şi susţin servicii esenţiale, de la comunicaţii cotidiene până la tranzacţii financiare, în Atlanticul de Nord există aproximativ 17 astfel de cabluri, iar companiile americane de tehnologie joacă un rol important în infrastructura digitală globală, conform sursei.

Pentru Bruxelles, o conexiune directă cu Groenlanda ar avea atât o dimensiune economică, cât şi una de securitate, oferind rute alternative pentru transmiterea datelor şi reducând dependenţa de infrastructuri care ar putea fi perturbate în cazul unei crize geopolitice, astfel proiectul ar putea îmbunătăţi, de asemenea, accesul la internet al comunităţilor arctice şi ar crea condiţii pentru noi investiţii în regiune, potrivit publicaţiei.

UE a alocat deja 107 milioane de euro pentru proiecte de conectivitate care implică Groenlanda, printre iniţiativele analizate se numără şi Far North Fibre, un proiect de cablu submarin arctic estimat la aproximativ 1,15 miliarde de dolari, care ar fi primit până în prezent circa 11 milioane de euro, conform sursei.

Cu toate acestea, strategia nu stabileşte încă traseul final al reţelei propuse, bugetul total sau calendarul lucrărilor, rămân de clarificat sursele de finanţare, proprietatea şi administrarea cablurilor, modalităţile de protejare a acestora şi viabilitatea comercială a proiectului. O eventuală extindere către Japonia şi Coreea de Sud ar necesita, de asemenea, coordonare cu parteneri din afara Uniunii Europene, potrivit publicaţiei.

Documentul prevede şi posibilitatea creării unui Centru pentru cabluri arctice, la care să participe statele UE, Norvegia şi Islanda, acesta ar urma să contribuie la monitorizarea, protejarea şi repararea cablurilor submarine din zona Atlanticului de Nord şi a Arcticii, activităţi care ar putea necesita o flotă mai bine echipată de spărgătoare de gheaţă, conform sursei.

Strategia europeană vizează, de altfel, consolidarea capacităţilor de operare în apele arctice, pe fondul creşterii importanţei militare şi economice a regiunii, la un summit dedicat Arcticii, trimisul special al UE pentru regiune, fostul premier finlandez Jyrki Katainen, a avertizat asupra deficitului de spărgătoare de gheaţă disponibile în Europa, potrivit publicaţiei.

În acest context, cancelarul german Friedrich Merz a susţinut necesitatea unei abordări comune la nivel european, subliniind că dezvoltarea acestor capacităţi nu este doar o problemă pentru ţările nordice, ci pentru întreaga Uniune, conform sursei citate.

Strategia propune înfiinţarea unei Alianţe a Lanţurilor Valorice Maritime Industriale ale UE, care să evalueze necesarul de spărgătoare de gheaţă, capacitatea de producţie europeană şi cerinţele tehnice, de asemenea, Uniunea intenţionează să analizeze posibilitatea achiziţiilor comune şi a utilizării în comun a unor capacităţi, în cooperare cu statele membre şi partenerii apropiaţi, potrivit publicaţiei.

Documentul menţionează inclusiv nave adaptate condiţiilor extreme din nord, cu sisteme de propulsie avansate şi de mare rezistenţă, inclusiv nucleare, obiectivul general este consolidarea prezenţei europene în Arctica şi protejarea infrastructurii esenţiale într-o regiune a cărei importanţă strategică este în creştere, conform sursei.