Factura energetică a Europei, redusă cu 12,8 miliarde euro de parcurile fotovoltaice

Parcurile fotovoltaice din Europa au generat economii de aproximativ 12,8 miliarde euro în perioada cuprinsă între începutul conflictului din Orientul Mijlociu şi 2 iunie, echivalentul unei economii medii de 136 milioane euro în fiecare zi, se arată într-o analiză realizată de SolarPower Europe, citată de Euronews.

Datele vin într-un moment în care pieţele energetice internaţionale traversează o nouă perioadă de volatilitate accentuată. Petrolul Brent, reperul global pentru cotaţiile ţiţeiului, a urcat la aproximativ 95 de dolari pe baril, cu circa 20 de euro peste nivelul dinaintea izbucnirii războiului, pe fondul temerilor legate de controlul exercitat de Iran asupra Strâmtorii Hormuz, ruta prin care tranzitează în mod obişnuit aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol. În paralel, preţul gazelor naturale pe piaţa europeană, reprezentat de indicele olandez TTF, a înregistrat creşteri puternice, cu episoade în care cotaţiile au avansat cu aproape 50% în cursul lunii martie.

În acest context, producţia de electricitate din surse solare nu mai reprezintă doar un obiectiv climatic sau o opţiune tehnologică, ci o componentă esenţială a securităţii energetice europene. Potrivit reprezentanţilor SolarPower Europe, criza actuală demonstrează că investiţiile în energie regenerabilă reduc expunerea continentului la fluctuaţiile preţurilor internaţionale ale combustibililor fosili şi limitează impactul conflictelor geopolitice asupra consumatorilor şi economiei.

Experienţa ultimilor ani oferă deja exemple concrete despre modul în care extinderea capacităţilor regenerabile poate reduce influenţa combustibililor fosili asupra preţurilor la electricitate. Spania, una dintre ţările care au accelerat cel mai puternic tranziţia energetică, şi-a dublat capacitatea instalată de energie eoliană şi solară din 2019 până în prezent, adăugând peste 40 Gigawaţi (GW) în sistemul energetic. Potrivit organizaţiei Ember, această transformare a redus cu 75% influenţa centralelor pe combustibili fosili asupra formării preţului energiei electrice. Pe pieţele europene, preţul angro este stabilit de cel mai scump producător necesar pentru acoperirea cererii, iar în multe situaţii acesta este reprezentat de centralele pe gaz sau cărbune. Pe măsură ce energia eoliană şi solară, cu costuri marginale foarte reduse, câştigă pondere în mixul energetic, necesitatea utilizării centralelor fosile scade, iar presiunea asupra preţurilor se diminuează.

Efecte similare se observă şi în Regatul Unit, unde energia eoliană a stabilit noi recorduri de producţie în această primăvară. La sfârşitul lunii martie, turbinele eoliene britanice au produs aproape 24.000 Megawaţi (MW), suficient pentru alimentarea a aproximativ 23 milioane de locuinţe. În intervalele cu producţie ridicată din surse regenerabile, gazul natural a ajuns să furnizeze doar 2,3% din energia electrică a ţării, cel mai redus nivel din ultimii aproape doi ani. Pentru susţinătorii tranziţiei energetice, aceste cifre demonstrează că extinderea capacităţilor verzi nu este doar o strategie climatică, ci şi un instrument de protecţie economică împotriva şocurilor de pe pieţele internaţionale.

Europa a atins deja un prag simbolic în această transformare. În 2025, energia produsă din surse eoliene şi solare a depăşit pentru prima dată electricitatea generată din combustibili fosili la nivelul Uniunii Europene. Potrivit datelor Ember, cele două surse regenerabile au asigurat aproximativ 30% din producţia de energie electrică a blocului comunitar, depăşind cu un punct procentual contribuţia combustibililor fosili. Specialiştii au descris momentul drept o etapă istorică în procesul de decarbonizare a economiei europene.

Diferenţele dintre statele membre rămân însă considerabile. Austria conduce clasamentul european al electricităţii verzi, cu aproximativ 90% din consumul său de energie provenind din surse regenerabile, în principal hidroenergie. Suedia urmează cu 88%, bazându-se pe resursele eoliene şi hidro, în timp ce Danemarca produce circa 80% din energia sa din surse regenerabile. Spania şi Portugalia au depăşit deja pragul de două treimi energie verde în mixul electric, confirmând eficienţa investiţiilor realizate în ultimii ani. La polul opus se află Malta, unde energia regenerabilă reprezintă puţin peste 10% din consum.

Criza provocată de conflictul din Iran oferă astfel o demonstraţie practică a valorii economice a tranziţiei energetice. În timp ce statele europene continuă să plătească facturi mai mari pentru petrol şi gaze, centralele fotovoltaice instalate deja pe continent generează economii de sute de milioane de euro în fiecare săptămână. Pentru factorii de decizie de la Bruxelles, mesajul este clar: fiecare panou solar nou instalat înseamnă nu doar mai puţine emisii de carbon, ci şi mai puţină vulnerabilitate în faţa conflictelor geopolitice care continuă să zguduie pieţele energetice mondiale.