Federaţia "Coalţia pentru Educaţie" Punct de Vedere referitor la simularea examenului de evaluare naţională

A.F.
Miscellanea / 27 februarie

Federaţia "Coalţia pentru Educaţie" Punct de Vedere referitor la simularea examenului de evaluare naţională

În urma analizei rezultatelor simulării Evaluării Naţionale şi a feedback-ului din comunitatea educaţională, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie subliniază urgenţa reformei sistemului de evaluare din România. Rezultatele slabe, atât la această simulare din luna februarie 2024, cât şi în testările PISA, reflectă nevoia imperativă de a revizui şi îmbunătăţi procesul de învăţare şi de evaluare, astfel încât toţi copiii să aibă acces la o educaţie incluzivă şi de calitate, conform unui comunicat remis redacţiei.

Ce anume măsurăm?

Potrivit sintezei publicate de Ministerul Educaţiei, La Matematică, aproape 60% dintre elevi nu au obţinut nota 5 la simularea Evaluării Naţionale, iar peste 80% sunt sub nivelul notei 7. La Limba Română, situaţia este relativ mai bună: doar 26% au luat note sub 5, însă 57% au note sub 7.

Preocuparea noastră este legată de competenţele pe care le evaluează această testare, raportat atât la profilul absolventului, cât şi la atingerea nivelului de bază de aflabetizare funcţională. Aşa cum am constatat în vara anului trecut, după Evaluarea Naţională din 2023, dacă la Limba română se remarcă o tendinţă de formulare a subiectelor spre formarea de competenţe, cu subiecte mai apropiate de testele internaţionale de tip PISA, la Matematică se relevă o nevoie clară de reformă curriculară care să facă această disciplină mai relevantă, cu aplicabilitate în viaţa reală şi mai motivantă.

Reamintim că la testarea PISA din 2022, la proba de matematică, 49% dintre elevii de 15 ani din România nu au atins nivelul de competenţă de bază, lucru care ilustrează calitatea scăzută a educaţiei. Totodată, testarea PISA ne-a arătat că în România există o creştere a gradului de inechitate în privinţa rezultatelor în funcţie de statutul social, economic şi cultural al părinţilor şi un procent redus de elevi dezavantajaţi care reuşesc să obţină rezultate bune la aceste testări. Acest decalaj semnificativ a fost relevat, de altfel, şi de examenul de Evaluare Naţională din 2023, când aproape 40% dintre elevi au avut media sub 5, faţă de 14% în mediul urban.

Cum asigurăm echitatea?

Evaluarea are un rol important în construirea un sistem educaţional echitabil, care promovează învăţarea autentică şi dezvoltarea competenţelor potrivit profilului absolventului. De aceea, este necesară implementarea evaluării continue - formative şi standardizate - care să pună accentul pe progresele realizate de fiecare elev în ceea ce priveşte dezvoltarea de competenţe.

Rolul evaluării este crucial în identificarea nivelurilor de învăţare ale copiilor, cu condiţia utilizării acestor date în procesul de luare a decizilor la nivel de politici publice şi a măsurilor remediale la nivel local, pentru a putea răspunde nevoilor copiilor, în special în cazul elevilor vulnerabili şi marginalizaţi. Legătura dintre evaluare şi echitate este esenţială pentru construirea unor sisteme educaţionale care să fie capabile să răspundă eficient la nevoile tuturor elevilor şi să promoveze o societate mai justă şi incluzivă, în care toţi copiii au acces la o educaţie de calitate şi dobândesc competenţele de bază esenţiale.

Examenele cu miză mare, în actuala formă, precum examenul de Evaluare Naţională de la finalul clasei a VIII-a, nu fac decât să pună presiune excesivă atât pe copii, cât şi pe profesori. Această abordare este inadecvată în contextul unui învăţământ obligatoriu de 12 clase pentru că încurajează în continuare concentrarea doar pe materiile de examen şi industria meditaţiilor, aşa cum arăta, încă din 2017, Studiul OECD privind sistemul de evaluare şi examinare din România.

La nivel de sistem, este nevoie de mai multă claritate şi coerenţă, astfel încât evaluarea să servească la acordarea de feedback personalizat elevilor şi la realizarea unor planuri de intervenţie personalizate şi realiste pentru a obţine şi evidenţia progresele la nivel individual pentru fiecare elev, de-a lungul anilor de învăţământ obligatoriu. În România, din păcate, testările naţionale de pe parcurs (evaluările de la clasa II-a, a IV-a şi a VI-a), unde s-a încercat o abordare mai apropiată de cea din testările PISA, cu accent pe competenţe (înţelese ca o sumă de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini relevante pentru viaţa reală), încă nu sunt valorificate în acest sens. În contextul reformei curriculare, ar trebui să existe o legătură între examenul de Evaluare Naţională de la finalul clasei a VIIIa şi testările respective.

În ce mod Evaluarea Naţională de la finalul gimnaziului ar putea avea un efect pozitiv, accelerator al reformei curriculare?

Acest lucru depinde de măsura în care Evaluarea Naţională (ca şi cele anterioare, de parcurs) ar putea să servească drept instrument de informare pentru copiii, profesori, părinţi şi autorităţi. Aceasta ar presupune ca acest examen să valideze niveluri de competenţă, comunicând ce anume pot face copiii, în loc de a fi doar o notă - verdict. Miza acestui examen s-ar reduce dacă, în procesul de învăţare, s-ar ţine seama de evaluările de parcurs, de portofoliul elevului şi de consilierea educaţională şi profesională, care ar trebui să conteze mai mult în tranziţia de la gimnaziu la liceu.

De altfel, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie a propus regândirea mecanismului de tranziţie de la gimnaziu la liceu, prin care să se pună accent pe portofoliul elevului şi mai puţin pe examene cu miză mare. Federaţia a publicat o analiză comparativă pe această temă ce include modele din mai multe ţări în martie 2023. Prin dezbateri organizate încă din 2018, Coaliţia pentru Educaţie a ridicat în mod repetat aceste probleme, semnalate şi în raportul OECD din 2017, care arăta că este necesară scăderea ponderii evaluărilor cu miză mare şi crearea unui spaţiu mai larg pentru discuţiile formative şi pentru feedback, elemente esenţiale pentru îmbunătăţirea învăţării şi predării.

Este esenţial ca, în perioada următoare, în contextul noii Legi a educaţiei, să fie realizate progrese concrete în următoarele direcţii:

Revizuirea şi alinierea curriculumului (a materiei), precum şi adaptarea predării la nivelul de dezvoltare al elevilor şi la durata şi structura anului şcolar, astfel încât procesul de învăţare să devină relevant pentru dezvoltarea de competenţe necesare în viaţa reală. De asemenea, e necesară introducerea interdisciplinarităţii care să asigure, în mod real, dobândirea tuturor competenţelor prevăzute în profilul absolventului, cu atingerea nivelului de de alfabetizare funcţională de bază.

Introducerea unor programe concrete de recuperare a decalajelor din învăţare semnificative între urban şi rural, în special pentru elevii care nu ating nivelul de alfabetizare funcţională de bază pe parcursul învăţământului obligatoriu, având în vedere şi evaluările de parcurs, nu doar examenul de la finalul clasei a VIII-a. Pentru elevii care se află în această situaţie şi termină clasa a VIII-a, ar putea fi introdus un an de recuperare şi consiliere între gimnaziu şi liceu, după modelul altor ţări, aşa cum am precizat şi în recomandările publicate după Evaluarea Naţională din 2023.

Îmbunătăţirea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice, asigurând pregătirea acestora pentru a facilita învăţarea relevantă, evaluarea formativă şi progresul fiecrărui elev, în contextul unei mentalităţi de creştere. Este important ca formarea să pună accent pe componenta de evaluare şi utilizare a datelor (care a fost prea puţin formată în trecut).

Dezvoltarea unei mentalităţi profesionale de creştere, incluzivă, care pleacă de la credinţa că fiecare copil este important şi poate progresa în învăţare, iar rolul profesorilor în clasă este de a-l sprijini pe fiecare în acest proces!

Încurajarea autonomiei, în paralel cu stabilirea unui standard minim de calitate pentru toate şcoli, deoarece profesorii au un rol esenţial în adaptarea metodelor de predare, pe baza analizei datelor obţinute prin evaluări iniţiale şi de parcurs obiective şi predictibile. Sprijinirea şi însoţirea profesorilor şi directorilor în dezvoltarea practicilor noi de predare, evaluare, învăţare colaborativă şi măsurarea impactului cu instrumente obiective şi validate ştiinţific.

Crearea de standarde curriculare şi de evaluare, fără de care evaluarea corectă şi comparabilă a elevilor nu e posibilă, în paralel cu crearea de instrumente care să faciliteze evaluarea ca motor al progresului individual al fiecărui elev.

Implicarea întregii comunităţi educaţionale în dialogul despre reforma sistemului de evaluare, asigurând că toate părţile interesate contribuie la dezvoltarea de soluţii.

În plus faţă de cele menţionate mai sus, pentru asigurarea calităţii şi fiabilităţii Evaluării Naţională se impune:

Alinierea la schimbările curriculare: Evaluarea Naţională ar trebui să fie standardizată şi să vizeze gradul de dezvoltare a competenţelor din profilul absolventului. Este esenţial să lăsăm în urmă abordările anterioare, care puneau accentul pe competiţie şi memorarea de cunoştinţe ce încurajează "predarea pentru testare" (v. Studiul OECD).

Asigurarea transparenţei şi predictibilităţii privind conţinutul examenelor de evaluare, precum şi a baremelelor de corectare. Ministerul Educaţiei, prin Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, ar trebui să poată comunica pe înţelesul părinţilor, copiilor şi tuturor stakeholderilor legat de ce anume se testează şi cum. Nu ar trebui să existe posibilitatea unor surprize, exerciţii ce testează competenţe ce nu sunt vizate în curriculum, probleme tip olimpiadă, etc. (de exemplu, examenele de limba engleză, franceză, olandeză au exact aceleaşi tipuri de exerciţii pentru a asigura predictibilitate).

Asigurarea transparenţei privind selectarea, formarea şi monitorizarea cadrelor didactice implicate în procesul de evaluare. În raportul OECD din 2017 este menţionată specific nevoia de formare a cadrelor didactice legată de capacitatea lor de a evalua corect, iar acest lucru a fost evident şi în ultimii ani când diferenţele de notare pe aceeaşi lucrare au fost extrem de mari.

Aceste propuneri pot contribui la bazele unui sistem educaţional care să răspundă nevoilor reale ale elevilor, profesorilor şi societăţii, pregătind generaţii capabile să valorifice diversele resurse, inclusiv tehnologice, şi să facă faţă provocărilor prezentului şi viitorului. Reforma nu poate avansa, atât timp cât vom rămâne blocaţi în acest formatul actual al Evaluării Naţionale. Dacă nu schimbăm modul de evaluare, la clasă se vor preda în continuare cunoştinţe şi se vor exersa deprinderi ce nu au legătură cu noul curriculum, împiedicând orice idee de reformă la nivel de învăţare.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
digi.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6535
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2157
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8883
Gram de aur (XAU)Gram de aur353.6146

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb