FMI, PROGNOZE 2019-2020: Evoluţia economiei mondiale, în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat astăzi că a revizuit în scădere estimările privind evoluţia economiei mondiale în 2019 şi 2020, ţinând cont de persistenţa tensiunilor comerciale şi de creşterea riscurilor politice, transmite AFP.

În ceea ce constituie a doua retrogradare a estimărilor anunţată de FMI în ultimele trei luni, instituţia financiară internaţională avertizează că o încetinire peste aşteptări a economiei chineze şi un posibil Brexit fără un acord constituie principalele riscuri la adresa estimărilor sale, adăugând că acestea ar putea agrava turbulenţele de pe pieţele financiare.

Dacă în luna octombrie a anului trecut, în raportul "World Economic Outlook", FMI prognoza că în 2019 economia mondială va înregistra o creştere de 3,7%, în update-ul publicat luni la Forumul Economic Mondial de la Davos FMI a anunţat că mizează pe un avans de 3,5% în acest an. De asemenea, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în scădere, şi estimările privind evoluţia economiei mondiale în 2020, până la 3,6%, cu 0,1 puncte procentuale sub estimările din luna octombrie.

Chiar dacă a menţinut estimările pentru primele două puteri economice ale lumii, SUA şi China, şi în plus şi-a revizuit în sus estimările privind Japonia, FMI este mult mai pesimist când vine vorba de zona euro, în cazul căreia mizează pe o creştere de 1,6% în acest an, faţă de 1,9% cât preconiza în octombrie.

În Europa, cel mai mult au fost revizuite în scădere prognozele privind creşterea economiei germane, pentru care FMI mizează în prezent pe un avans de 1,3%, cu 0,6 puncte procentuale mai puţin decât în octombrie, precum şi prognozele referitoare la Italia, revizuite cu 0,4 puncte procentuale până la un avans de 0,6%, şi Franţa, cu 0,1 puncte procentuale până la un avans de 1,5%. În cazul primei puteri economice a Europei, FMI se aşteaptă la o producţie industrială mai slabă în sectorul auto, în timp ce în cazul Italiei revizuirea vine pe fondul unei cereri interne mai slabe combinată cu o creştere a costurilor cu împrumuturile, iar în cazul Franţei ca urmare a impactului negativ al protestelor vestelor galbene care durează de mai multe luni.